Pe termen lung, dispozitivele digitale folosite de părinți pentru a calma accesele de furie ale copiilor lor duc la probleme grave în ceea ce privește reglarea emoțiilor și a comportamentului.


În ultima vreme, utilizarea dispozitivelor digitale de către copiii mici este în creștere semnificativă. Ei sunt familiarizați cu telefoanele și/sau tabletele în stadii de dezvoltare din ce în ce mai timpurii. Activitățile bazate pe acestea ocupă cea mai mare parte din timpul liber al copiilor, în comparație cu joaca în aer liber sau alte activități offline. Aproape jumătate dintre copiii cu vârste cuprinse între 2 și 4 ani au propriul dispozitiv mobil. Aproximativ 26% dintre copiii cu vârste cuprinse între 0 și 4 ani petrec zilnic mai mult de 4 ore în fața unui ecran. În ciuda acestor tendințe, efectele timpului petrecut în fața ecranului asupra dezvoltării emoționale și cognitive a copiilor sunt în mare parte necunoscute. Utilizarea pe scară largă a mijloacelor electronice și a dispozitivelor digitale (TV, jocuri video, PC, smartphone-uri, tablete etc.) poate influența cogniția, emoțiile și sănătatea mintală chiar și în rândul adulților. În plus, creierul și procesele cognitive ale copiilor mici sunt caracterizate de neuroplasticitate, ceea ce le face și mai vulnerabile la influențele puternice și de lungă durată ale gadgeturilor.
Copilăria timpurie este o perioadă critică pentru învățarea abilităților de bază de autoreglare. Autoreglarea este conceptualizată ca organizarea sau modularea răspunsurilor afective, mentale și comportamentale, inclusiv controlul asupra experiențelor și expresiilor emoționale și procesele cognitive.
Reglarea emoțiilor implică încercări implicite sau explicite de a modifica traiectoria naturală a unuia sau mai multor parametri ai emoțiilor, inclusiv excitația fiziologică, expresia, intensitatea sau durata. Ea este legată de reactivitatea emoțională temperamentală și de coping. Reglarea emoțiilor apare în forme rudimentare în copilărie și progresează treptat. Anumite experiențe din copilăria timpurie – de exemplu interacțiunile familiale adecvate – sunt necesare pentru acest proces de dezvoltare.
În ultimele decenii, dispozitivele digitale au devenit din ce în ce mai răspândite în viața oamenilor și au devenit obiecte cu ajutorul cărora pot fi reglementate emoțiile, cogniția și comportamentul. Prin urmare, dispozitivele și activitățile bazate pe aceste dispozitive au devenit instrumente externe de autoreglare. De exemplu, activitățile digitale (de exemplu, jocurile video, vizionarea videoclipurilor, mesageria instantanee) servesc adesea unui scop de reglare a emoțiilor la adulți. Acestea ajută la confruntarea cu emoțiile negative și stresul sau la recuperarea acestora, oferind un sentiment de stăpânire și control, o experiență imersivă sau „flow“ și oferind o distragere a atenției de la problemele din viața reală sau o evadare din realitate în lumea virtuală. Activitățile digitale oferă recompense instantanee care pot modula starea de spirit și emoțiile unei persoane. Activitățile digitale pot contribui, de asemenea, la reglarea excitației pentru persoanele cu excitabilitate scăzută, oferind stimulare prin stimuli rapizi, intensivi, simultani sau conținuturi excitante, care activează producerea dopaminei și alte căi de recompensă din creier.
Părinții le oferă adesea copiilor dispozitive digitale (tablete, smartphone-uri) pentru a le regla emoțiile negative. Pentru a evalua consecințele pe termen mai lung, psihologii au cerut sutelor de părinți ai unor copii cu vârste cuprinse între 2 și 5 ani să completeze un chestionar detaliat care să evalueze utilizarea mediilor digitale în familie și abilitățile de autoreglare ale copiilor, precum și schimbările în aceste abilități.
Analiza răspunsurilor a arătat că, atunci când părinții au folosit mai des reglarea emoțiilor digitale, copiii au arătat abilități mai slabe de reglare a emoțiilor un an mai târziu – copiii deveneau furioși și frustrați atunci când nu li se permitea să facă ceva (de exemplu, să nu li se permită să mănânce mai multe gustări, să nu li se permită să aibă o jucărie nouă sau să nu stea treji noaptea). Reglarea digitală a emoțiilor de către părinți a afectat negativ mai târziu nu numai emoțiile, ci și alte procese cognitive, cum ar fi reglarea atenției.