Cu siguranţă că fiecare din noi are momente în care se simte copleşit de responsabilităţi, e plictisit şi fără motivaţie. Nu îi vine să se ridice din pat. În cazul în care începi să te confrunţi zilnic cu o astfel de stare şi nu crezi că există vreo şansă să ieşi din aceasta, este foarte probabil că suferi de sindromul "burnout". Ai ajuns la capătul puterilor, ţi s-au consumat bateriile.


Sindromul arderii complete sau burnout constă în epuizarea fizică, mentală şi emoţională cauzată de expunerea excesivă şi prelungită la situaţii stresante.
Cei care suferă de burnout se simt copleşiţi de a face faţă cerinţelor profesionale. Acumularea constantă de stres conduce, cu timpul, la pierderea motivaţiei şi a interesului care au însemnat cândva baza activităţilor la locul de muncă.
E interesant faptul că o persoană stresată caută soluţii, pe când cel care suferă de sindromul burnout abandonează lupta. Să vedem care sunt caracteristicile persoanelor stresate faţă de cele suferinde de sindromul arderii complete.

Persoanele stresate sunt caracterizate de:
   • consum excesiv de energie, implicare maximă, suprasolicitarea sinelui;
   • hiperactivitate;
   • supraexcitare emoţională;
   • pierdere de energie;
   • stresul produce în primul rând daune fizice;
   • stresul poate conduce la moartea prematură.

Persoanele cu burnout sunt caracterizate de:
   • lipsa de implicare, abandon;
   • senzaţia de a fi copleşit de griji, sarcini;
   • amorţire emoţională;
   • pierderea motivaţiei şi a speranţei;
   • burnout-ul produce mai ales daune emoţionale şi psihice;
   • burnout-ul poate conduce la moarte, prin suicid, pentru că ei simt că viaţa nu merită trăită.

Cercetătorii au demonstrat că nu este benefică continuarea comunicării prin e-mail după expirarea programului de muncă.


Dacă angajatul este bombardat cu scrisori legate de serviciu chiar şi după expirarea programului de lucru creşte probabilitatea să se epuizeze emoţional, devine frustrat şi se destramă echilibrul fragil între viaţa privată şi muncă.
În Franţa a apărut anul acesta o lege interesantă care interzice ca în weekend angajaţii să aibă acces la e-mailurile firmei. Şi în numeroase alte ţări se poartă discuţii aprinse despre necesitatea unei astfel de reglementări pentru menţinerea sănătăţii mentale şi a echilibrului sufletesc. Potrivit unei cercetări americane, comunicarea prin e-mail după terminarea programului de lucru are o serie de efecte negative. Sondajul a fost făcut pe o populaţie de 365 de adulţi şi s-a dovedit că munca forţată în loc de odihnă a accentuat simptomele de "burnout".
Liuba Belkin, colaboratorul Universităţii Lehigh a arătat că în viaţa persoanelor care lucrează e-mail-ul este un nou factor de stres. Deşi sunt epuizaţi, adesea ei sunt incapabili să se deconecteze de la reţea, căci datorită modului extrem de simplu de a fi accesaţi, în această eră a telefonului mobil super-inteligent, prezenţa şi performanţa continuă este o pretenţie formulată de şefi, colegi, totodată este adesea şi o cerinţă impusă de însăşi persoana în cauză. Potrivit specialistului, e-mailul poate fi un instrument periculos şi pentru că astfel angajatul este incapabil să separe munca de timpul liber, iar după un timp se încurcă complet şi se epuizează psihic.

Conform Marelui dicţionar al psihologiei, „dependenţa este tendinţa de a căuta ajutor şi protecţie pe lângă altcineva, de a lăsa pe altul să ia orice decizie, ca urmare a pierderii maturităţii şi a autonomiei.“


Ne întrebăm adesea dacă avem o personalitate dependentă sau tindem să afişăm trăsături de personalitate dependentă. În cazul afirmativ acest lucru va afecta relaţiile noastre. Iată pe scurt cele nouă trăsături asociate cu o personalitate dependentă:
1. Persoanele dependente au dificultăţi în a lua decizii în viaţa de zi cu zi fără a se consulta cu cineva şi a se reasigura.
2. Persoanele dependente au nevoie de alţii care să-şi asume responsabilitatea în multe domenii majore ale vieţii.
3. Ei au dificultăţi în confruntarea directă cu ceilalţi datorită fricii.
4. Persoanelor dependente le este dificil să înceapă proiecte sau să facă anumite lucruri pe cont propriu, de teama eşecului mai bine evită să ia iniţiativa.
5. Singurătatea face ca persoanele dependente să devină anxioase sau stresate. Ei cred în legea lui Murphy: „Dacă ceva poate să meargă prost, va merge prost.“
6. Dacă se întâmplă lucruri neplăcute, persoanele dependente care nu se iubesc şi nu au suficientă încredere în sine se consideră a fi responsabile pentru acestea.
7. Persoanele dependente se simt responsabile pentru îndeplinirea aşteptărilor altora.
8. Persoanele dependente au o mare nevoie de validarea şi aprobarea celorlalţi, ei sunt tot atât de disperaţi în obţinerea acestora cum tânjeşte un alcoolic după băutură.
9. Persoanele dependente sunt incapabile de a defini graniţele şi de a le apăra, iar alte tipuri de personalități caută să exploateze acest tip de vulnerabilitate.

Persoanele dependente consumă timp şi energie încercând să menţină relaţii nesănătoase. Pentru a se vindeca, ele trebuie să se străduiască la stabilirea relaţiilor bazate pe adevăr. Deşi este dificil, acceptarea adevărului este calea spre libertate.

Sursa