Anxietatea socială
Deși a trecut ceva vreme de când viața a revenit încet-încet la normal, cel puțin în ceea ce privește posibilitatea de a ieși din izolare. Munca de acasă a fost înlocuită (parțial sau complet) cu mersul la birou și beneficiem de multe oportunități de socializare.
Până în urmă cu câteva luni era „normal“ să nu ne vedem aproape niciodată în persoană și majoritatea interacțiunilor noastre erau online. Deși acum suntem liberi să ne întâlnim cu prieteni, să mergem în vizită la cunoștințe, rude, putem să călătorim fără restricții, din păcate există o tendință de creștere a anxietății sociale la cei care sunt deja mai predispuși la ea. Multe persoane simt că ar fi timpul să iasă în lume și să nu mai tot amâne reluarea vechilor obiceiuri plăcute de a interacționa față în față cu oamenii. Este posibil ca până și cei cărora le place să socializeze să aibă un sentiment de anxietate în această privință. Ceea ce nu este de mirare, deoarece este nevoie de ceva timp pentru a se obișnui din nou cu normalitatea.
Anxietatea socială, numită și fobie socială, este caracterizată de frica excesivă de a fi umilit sau jenat în diverse situații sociale, cum ar fi: vorbitul în public, vorbitul la telefon, urinatul în toalete publice (așa-numita vezică rușinoasă), mersul la o întâlnire, mâncatul în locuri publice... în general e o frică persistentă de a nu ne face de râs în anumite contexte sociale.
Persoanele cu anxietate socială consideră că sunt în permanență observate. Acest lucru le îngreunează și mai mult interacțiunile cu cei din jur, fie persoane cunoscute sau străini, totodată scade drastic capacitatea de a lega conexiuni, fiind adesea condamnate la singurătate.
Pentru a veni în ajutorul celor care se confruntă cu anxietate socială, iată trei modalități simple de a face față acestei tulburări.
1. Acceptarea și înțelegerea
Dacă în urma anxietății tale, atunci când este posibil, eviți să participi la evenimentele sociale – chiar cu prețul de a anula întâlnirea în ultimul moment – primul pas este să înțelegi ce se întâmplă cu tine atunci când fugi de o situație.
În cazul în care ți-ai dori să fii oriunde, dar nu la o întâlnire sau la un eveniment monden e foarte probabil să fie vorba despre simptome de anxietate. Creierul nostru primitiv clasifică situația ca fiind periculoasă și declanșează răspunsul la stres de tip fugi, care, pe lângă luptă sau îngheț, sunt reacții sau strategii comportamentale la stresori. Dar de îndată ce ne îndepărtăm suficient de mult de situație, acest sentiment dispare imediat ce apare – pentru că anxietatea poate fi adesea comparată cu valurile mării. Ea apare și dispare, se amplifică atunci când se apropie o situație considerată periculoasă, și se calmează atunci când reușim să o evităm.
Trebuie să menționăm că evitarea este un comportament, deci cu cât o folosim mai mult, cu atât devenim mai anxioși în legătură cu situația respectivă.
De fapt nu rezolvăm problema, ci fugim de ea. Aici intrăm într-un cerc vicios, căci acest lucru ne erodează și mai mult stima de sine, iar următoarea situație similară ne va face să fim și mai anxioși decât înainte.
Prin urmare, este important să înțelegem cum funcționează acest mecanism de apărare și să ținem cont de faptul că, deși la început pare mai ușor să scăpăm de o situație, pe termen lung acest lucru nu face decât să înrăutățească lucrurile.
Astfel, oricât de tentant ar părea și oricât de mult ar părea că ne aduce o ușurare imediată, pe moment, soluția ar fi să nu fugiți de situații și să nu anulați programările, întâlnirile în ultimul moment. S-ar putea ca la început să fie destul de greu, dar cu siguranță că pe termen lung va aduce multe beneficii. Nu uitați că puteți învăța să faceți față situației doar dacă o înfruntați cu capul sus.
2. Realizarea unei ierarhii a anxietății
Cu toții am avut momente de anxietate, iar atunci când ne simțim anxioși în legătură cu o situație, de cele mai multe ori o simțim ca pe o „povară“ care ne copleșește și nu vedem nicio ieșire.
Cred că ar putea fi util să ne dăm seama concret de ce ne este frică. Să încercăm să denumim și să ierarhizăm exact de ce ne este frică – și cât de mult ne este frică de acel lucru, situație. Puteți chiar să apreciați și să notați cât de înfricoșător este ceva, de exemplu folosind o scală de la 1 la 10, în care 1 însemnă nesemnificativ, iar 10 extrem de înfricoșător. În continuare, merită să încercați analiza de evaluare a riscurilor – adică să apreciați ce șanse reale există ca lucrul, situația de care vă este teamă chiar să se întâmple.
3. Filmul mental
Acesta este un exercițiu foarte simplu, în care ne folosim imaginația pentru a reduce anxietatea. „Filmul mental“ înseamnă imaginarea cât mai viu posibil a situația sociale care provoacă anxietate. Următorul pas este să vizualizăm în filmul nostru mental cum vom rezolva situația – de exemplu, reușind să ajungem la întâlnire fără a o anula în ultimul moment, reușim să sunăm după ce am fost selectați pentru a stabili un nou interviu de angajare, reușim să vorbim cu una sau două persoane dintr-un grup nou etc.
Anxietatea socială este extrem de greu de depășit fără a ne „expune“ la situațiile de care ne temem. Cu toate acestea, uneori se poate întâmpla ca anxietatea să ajungă la un nivel care nu mai poate fi gestionat de unul singur. În astfel de situații, chiar merită să căutați cât mai curând posibil ajutor profesional, o programare la psihoterapeut, deoarece chiar există modalități eficiente de a face față anxietății sociale.
Până în urmă cu câteva luni era „normal“ să nu ne vedem aproape niciodată în persoană și majoritatea interacțiunilor noastre erau online. Deși acum suntem liberi să ne întâlnim cu prieteni, să mergem în vizită la cunoștințe, rude, putem să călătorim fără restricții, din păcate există o tendință de creștere a anxietății sociale la cei care sunt deja mai predispuși la ea. Multe persoane simt că ar fi timpul să iasă în lume și să nu mai tot amâne reluarea vechilor obiceiuri plăcute de a interacționa față în față cu oamenii. Este posibil ca până și cei cărora le place să socializeze să aibă un sentiment de anxietate în această privință. Ceea ce nu este de mirare, deoarece este nevoie de ceva timp pentru a se obișnui din nou cu normalitatea.
Anxietatea socială, numită și fobie socială, este caracterizată de frica excesivă de a fi umilit sau jenat în diverse situații sociale, cum ar fi: vorbitul în public, vorbitul la telefon, urinatul în toalete publice (așa-numita vezică rușinoasă), mersul la o întâlnire, mâncatul în locuri publice... în general e o frică persistentă de a nu ne face de râs în anumite contexte sociale.
Persoanele cu anxietate socială consideră că sunt în permanență observate. Acest lucru le îngreunează și mai mult interacțiunile cu cei din jur, fie persoane cunoscute sau străini, totodată scade drastic capacitatea de a lega conexiuni, fiind adesea condamnate la singurătate.
Pentru a veni în ajutorul celor care se confruntă cu anxietate socială, iată trei modalități simple de a face față acestei tulburări.
1. Acceptarea și înțelegerea
Dacă în urma anxietății tale, atunci când este posibil, eviți să participi la evenimentele sociale – chiar cu prețul de a anula întâlnirea în ultimul moment – primul pas este să înțelegi ce se întâmplă cu tine atunci când fugi de o situație.
În cazul în care ți-ai dori să fii oriunde, dar nu la o întâlnire sau la un eveniment monden e foarte probabil să fie vorba despre simptome de anxietate. Creierul nostru primitiv clasifică situația ca fiind periculoasă și declanșează răspunsul la stres de tip fugi, care, pe lângă luptă sau îngheț, sunt reacții sau strategii comportamentale la stresori. Dar de îndată ce ne îndepărtăm suficient de mult de situație, acest sentiment dispare imediat ce apare – pentru că anxietatea poate fi adesea comparată cu valurile mării. Ea apare și dispare, se amplifică atunci când se apropie o situație considerată periculoasă, și se calmează atunci când reușim să o evităm.
Trebuie să menționăm că evitarea este un comportament, deci cu cât o folosim mai mult, cu atât devenim mai anxioși în legătură cu situația respectivă.
De fapt nu rezolvăm problema, ci fugim de ea. Aici intrăm într-un cerc vicios, căci acest lucru ne erodează și mai mult stima de sine, iar următoarea situație similară ne va face să fim și mai anxioși decât înainte.
Prin urmare, este important să înțelegem cum funcționează acest mecanism de apărare și să ținem cont de faptul că, deși la început pare mai ușor să scăpăm de o situație, pe termen lung acest lucru nu face decât să înrăutățească lucrurile.
Astfel, oricât de tentant ar părea și oricât de mult ar părea că ne aduce o ușurare imediată, pe moment, soluția ar fi să nu fugiți de situații și să nu anulați programările, întâlnirile în ultimul moment. S-ar putea ca la început să fie destul de greu, dar cu siguranță că pe termen lung va aduce multe beneficii. Nu uitați că puteți învăța să faceți față situației doar dacă o înfruntați cu capul sus.
2. Realizarea unei ierarhii a anxietății
Cu toții am avut momente de anxietate, iar atunci când ne simțim anxioși în legătură cu o situație, de cele mai multe ori o simțim ca pe o „povară“ care ne copleșește și nu vedem nicio ieșire.
Cred că ar putea fi util să ne dăm seama concret de ce ne este frică. Să încercăm să denumim și să ierarhizăm exact de ce ne este frică – și cât de mult ne este frică de acel lucru, situație. Puteți chiar să apreciați și să notați cât de înfricoșător este ceva, de exemplu folosind o scală de la 1 la 10, în care 1 însemnă nesemnificativ, iar 10 extrem de înfricoșător. În continuare, merită să încercați analiza de evaluare a riscurilor – adică să apreciați ce șanse reale există ca lucrul, situația de care vă este teamă chiar să se întâmple.
3. Filmul mental
Acesta este un exercițiu foarte simplu, în care ne folosim imaginația pentru a reduce anxietatea. „Filmul mental“ înseamnă imaginarea cât mai viu posibil a situația sociale care provoacă anxietate. Următorul pas este să vizualizăm în filmul nostru mental cum vom rezolva situația – de exemplu, reușind să ajungem la întâlnire fără a o anula în ultimul moment, reușim să sunăm după ce am fost selectați pentru a stabili un nou interviu de angajare, reușim să vorbim cu una sau două persoane dintr-un grup nou etc.
Anxietatea socială este extrem de greu de depășit fără a ne „expune“ la situațiile de care ne temem. Cu toate acestea, uneori se poate întâmpla ca anxietatea să ajungă la un nivel care nu mai poate fi gestionat de unul singur. În astfel de situații, chiar merită să căutați cât mai curând posibil ajutor profesional, o programare la psihoterapeut, deoarece chiar există modalități eficiente de a face față anxietății sociale.
Bibliografie:
Florin Tudose, Cătălina Tudose, Letiţia Dobranici, Tratat de psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
Ellen Hendriksen, Cum să fii tu însuți. Liniștește-ți criticul interior și depășește anxietatea socială
Eric Goodman, Curajul social. Cum să depășești anxietatea socială și chiar să-ți meargă bine
Florin Tudose, Cătălina Tudose, Letiţia Dobranici, Tratat de psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
Ellen Hendriksen, Cum să fii tu însuți. Liniștește-ți criticul interior și depășește anxietatea socială
Eric Goodman, Curajul social. Cum să depășești anxietatea socială și chiar să-ți meargă bine