Se pare că unele persoane au abilități ieșite din comun – încearcă să rezolve concomitent două sau mai multe sarcini, trec printr-o succesiune extrem de rapidă și în mod haotic de la o sarcină la alta și se străduiesc să rezolve, aparent simultan, cât mai multe probleme.


Am întâlnit persoane ale căror telefoane sunau, vibrau încontinuu, în timp ce ferestrele de chat de pe Facebook, Messenger, Whatsapp, Slack sau Skype le bombardau cu diferite mesaje, inboxul din mail se tot umplea, pe birou, pe monitor erau așezate fel și fel de bilețele care se tot înmulțeau în timpul zilei...
Prin definiție, multitaskingul înseamnă că îți muți atenția foarte rapid de la un task la altul, treci extrem de rapid de la o sarcină la alta.
S-a arătat că în urma multitaskingului, mai devreme sau mai târziu, ne pierdem abilitatea de a ne concentra asupra unui singur lucru. După un timp, multitaskingul ajunge să ne influențeze memoria de scurtă durată. Un studiu de la Universitatea California din San Francisco a descoperit că multitudinea de „bilețele“ din creier sunt de fapt una dintre motivele pentru care uităm de detalii. Avem atâtea mici „ciorne“ de informație dezorganizate în capul nostru, încât creierul obosește practic și le trimite direct în Recycle Bin.
În plus, un alt studiu, efectuat la Universitatea Stanford, a demonstrat că persoanele care fac multitasking au probleme de organizare și planificare, au dificultăți în a face diferența între detaliile relevante și irelevante ale unei sarcini.
Totodată, multitaskingul ne seacă de energie, scade puterea de concentrare și chiar să ne facă mai anxioși. Această activitate ar putea influența în mod negativ creativitatea și îngustează perspectiva, flexibilitatea gândirii și, nu în ultimul rând, poate duce și la apariția greșelilor și scăderea productivității.
Din păcate, multitaskingul a devenit pentru mulți adulți un mod de viață, pare să fie soluția „salvatoare“ în goana după mai mult, mai bine, mai eficient. Adesea viteza înlocuiește calitatea, experiențele sunt tratate mai superficial, chiar și relațiile noastre au de suferit din cauza multitaskingului, iar o consecință dureroasă al acestuia ar putea fi burnoutul. S-a arătat că doar circa 2% din populație pot fi considerați „supertaskers“. Totodată s-a demonstrat și faptul că prin repetiție și exercițiu putem să ne îmbunătățim concentrarea creierului – dacă de exemplu citim în jur de 30 de minute pe zi. Atenție: creierul este plastic, dar nu elastic! Contrar așteptărilor, femeile nu sunt mai bune în multitasking, ci pur și simplu fac mai multe lucruri în general.
Există unele metode de a reduce consecințele multitaskingului.
Una din ele ar fi să vă concentrați atenția 100% asupra unui singur task timp de 20 de minute, înainte să treceți la următorul. Prioritizarea sarcinilor poate fi soluția cei mai bună pentru a scăpa de prostul obicei de a face multitasking. Puteți începe cu taskurile cele mai stresante, dificile. Când vă concentrați asupra unui singur task, deveniți concentrat și, dacă vă și place ceea ce faceți, intrați în starea de flow și rezolvați problema bine și într-un timp rezonabil.
O altă modalitate de prim-ajutor în cazul multitaskingului ar fi să nu vă începeți ziua verificându-vă mobilul. Dacă imediat după ce vă treziți începeți să vă citiți notificările, mesajele și mailurile, atunci mintea intră în starea în care receptează absolut toată informația fără a le filtra. E indicat să vă oferiți timpul de care aveți nevoie, unic și personal, pentru a intra în starea de veghe, de aici și acum și să începeți să vă apucați de treabă treptat-treptat, fără să fiți bombardat de atâtea și atâtea informații chiar începând cu momentul în care deschideți ochii.