Când ne-am zărit, aerul dintre noi
și-a aruncat dintr-o dată
imaginea copacilor, indiferenți și goi,
pe care-o lasă să-l străbată.
                    (Nichita Stănescu, Îmbrățișarea)


Iată cât de frumos definește îmbrățișarea realizatorul emisiunii Garantat 100%, Cătălin Ștefănescu: „Îmbrățișarea, în orice cultură și în orice cod se va fi petrecând, e un univers de semnificații. E ceva universal, care apropie ființele umane și transmite mesaje complexe, dincolo de puterea de expresie a cuvintelor. Imposibilitatea bruscă de a o practica aduce cu sine o prăpastie în lumea interioară a multora dintre noi. Sigur că există și ființe umane care se feresc de orice contact fizic cu semenii lor… Nu e nimic condamnabil aici, e dreptul fiecăruia la o stilistică proprie, la o modalitate de a stabili relații cu lumea și de a înțelege ce se întâmplă în jur.“
Îmbrățișarea este un act de comunicare foarte complexă, care poate transmite nenumărate mesaje cu grade diferite de intensitate. Îmbrățișarea presupune cea mai mare suprafață de contact fizic între două persoane. Prin îmbrățișare, corpurile a două ființe umane se apropie, iar această apropiere poate fi fie o formă de salut, fie o modalitate extinsă de comunicare nonverbală.
Referitor la practicarea și acceptarea unei îmbrățișări, care poate fi ceva foarte superficial, mecanic, dar la fel de bine poate ajunge chiar foarte departe, Cătălin Ștefănescu spune în Dilema Veche: „De pildă, îmbrățișarea din lumea latină e forțoasă, consistentă, amplă, un adevărat schimb de energii, o înlănțuire de corpuri care se ating fără menajamente. Punctul culminant al acesteia, pupatul pe ambii obraji, nu e tocmai o raritate. În anumite culturi din vastul spațiu oriental sau din cel nord-african, îmbrățișarea poate fi și mai viguroasă, iar pupatul pe obraji, repetat de trei ori, sau chiar pupatul pe gură fac parte din structura firească a întregului ansamblu gestual. Evident, lucrurile nu se petrec deloc la fel între femei și bărbați, granițele fiind trasate cu precizie extremă. În spațiul occidental, îmbrățișarea cu grade diferite de intensitate nu discriminează absolut deloc între sex.“
Îmbrățișarea este una dintre cele mai frumoase lucruri pe care ni le putem oferi. Putem chiar afirma că o îmbrățișare este practic o terapie în sine. Fiecare om are nevoie de dragoste, acceptare, apartenență, iar atunci când suntem îmbrățișați, nu ne mai simțim singuri, e cineva căruia îi pasă de noi, ne simțim în siguranță, iubiți, înțeleși, acceptați. Fiecare dată când primim câte o îmbrățișare, în interiorul nostru au loc o serie de procese dovedite științific.
Potrivit unui studiu publicat în Comprehensive Psychology, psihoterapeuta Virginia Satir a declarat: „Avem nevoie de 4 îmbrățișări pentru a supraviețui, de 8 pentru a ne menține și de 12 îmbrățișări pentru a crește“.
Atunci când suntem îmbrățișați, experimentăm schimbări fiziologice profunde care ne fac să ne simțim profund umani.
Iată câteva beneficii ale îmbrățișării:

1. Ne dă o stare de bine
Atunci când îmbrățișezi pe cineva, nivelul de serotonină (hormonul fericirii) începe să crească, ceea ce conduce la stimularea atitudinii pozitive și a stării de spirit, totodată contribuie la creșterea încrederii în sine. În cazul în care îmbrățișezi pe cineva, creierul produce mai multă serotonină și endorfine, ceea ce alungă tristețea și îți dă o stare de bine, de acceptare, de mulțumire.
2. Echilibrează sistemul nervos
Doar simpla îmbrățișare a cuiva conduce la echilibrarea sistemul nervos. Cu îmbrățișări, receptorii din dermă numiți corpusculi Pacinieni sunt activați automat, care sunt conectați la creierul nostru prin intermediul nervului vag. În practică, acest lucru înseamnă că simțim atunci când suntem atinși. Prin îmbrățișări pielea se excită și, în acest proces, efectele psihologice și fiziologice interconectate echilibrează sistemul nervos parasimpatic.
3. Relaxează corpul
Putem să spunem că îmbrățișarea este modalitatea cea mai bună de relaxare a mușchilor, deoarece prin îmbrățișare are loc detensionarea mușchilor. Ceea ce ne duce cu gândul că îmbrățișarea nu este niciodată de ajuns!
4. Reduce stresul
Îmbrățișarea este o modalitate instantanee, dar și foarte și eficientă de a reduce stresul, însă beneficiile îmbrățișării sunt adesea subestimate. Atunci când îmbrățișăm pe cineva, nivelul de cortizol (hormonul stresului) din corpul nostru scade semnificativ, permițându-ne să ne calmăm și să avem capul limpede și liniștit. Nu ezitați deci să vă îmbrățișați cât mai des partenerul, copiii, părinții, prietenii!
5. Încetinește ritmul cardiac
Una din beneficiile foarte utile ale îmbrățișării este faptul că încetinește bătăile inimii. Potrivit unui studiu de la Universitatea Chapel Hill din Carolina de Nord, s-a arătat că la subiecții care au primit îmbrățișări mai rar sau deloc din partea partenerul lor, ritmul cardiac a suferit modificări considerabile – pulsul a fost mai mare față de cei care au fost îmbrățișați mai des.

Avem nevoie de îmbrățișări, avem nevoie să ne luăm în brațe chiar dacă „nu ne vine să credem că o îmbrățișare e ceva atât de profund și de necesar, care ne lipsește. Unora ni se pare că e o slăbiciune. Nu ne dăm seama că acest fel de nevoie interioară, asemenea apei care trece peste orice obstacol, taie breșe în locuri neașteptate și erodează cele mai solide suprafețe lăuntrice, tăindu-și drum spre lumină, spre manifestare. Și țâșnește în locuri și în feluri profund surprinzătoare, pierzându-și cu totul sau camuflându-și perfect firul care poate conduce spre «izvor». Absența posibilității sau permisiunii de a ne îmbrățișa ne irită, ne alimentează diferitele feluri de vehemență și ne aruncă în melancolie deopotrivă. Simțim că ne lipsește ceva esențial, dar de cele mai multe ori refuzăm să-i acordăm acestui gest importanța reală pe care o ocupă în viețile noastre.“