5 beneficii ale cititului
„Cărțile m-au învățat să citesc corect realitatea.“
(Mircea Horia Simionescu)
De curând m-am întors dintr-un concediu petrecut pe insula grecească Evia. A trecut vara, iar în această perioadă de toamnă timpurie au început să „năvălească“ pe acele meleaguri mai ales persoane nu foarte tinere. A fost vreme frumoasă, am făcut plajă și ne-am bălăcăcit în marea cristalină, experimentând o serie de plaje mai mari sau mai micuțe, unele cu cel mai fin nisip, altele cu pietricele, unele mai neînsemnate, altele mai faimoase, cunoscute în toată lumea. Un lucru comun pe care l-am observat pe toate plajele vizitate a fost că lumea citea. Fie că erau greci, sârbi sau români, foarte mulți stăteau tolăniți pe câte un șezlong sau pe nisip și citeau cărți. Acest lucru mi-a umplut inima de bucurie. Iată că mai sunt persoane care, citind o carte, se bucură de experiențele inedite oferite de aceasta. Poate că e vorba despre obiceiurile generației mai în vârstă, sper însă ca această îndeletnicire fascinantă să nu dispară cu timpul…
Deseori se întâmplă ca cineva să poată fi atât de absorbit de lecturarea unui roman, încât să nu își dea seama că sună telefonul sau cineva bate la ușă sau nici măcar nu percepe că de ceva timp vecinul dă de zori cu bormașina. În aceste momente noi trăim transe diurne, de zi cu zi. Atunci când citim o carte și suntem absorbiți de acțiunea cărții, suntem în transă, intrăm într-o transă naturală, spontană. O parte din noi, partea conștientă, are un control minim asupra a ceea ce se întâmplă în jur, aici și acum, auzim zgomotele din jur, știm unde ne aflăm, însă o altă parte plonjează în ficțiunea de pe paginile cărții, ne bucurăm sau ne întristăm intens de acțiunile și trăirile eroului preferat. Pare cel puțin ciudat că privind doar paginile unei cărți mă apucă râsul-plânsul. Suntem în transă pentru că noi confundăm ficțiunea, acțiunea cărții cu realitatea.
În speranța că cititul, experiența cititului nu va dispărea în curând, aș enumera câteva beneficii ale cititului din plăcere:
1. Cititul contribuie la dezvoltarea imaginației
Atunci când citim, noi creem propriul film în mintea noastră. Una din principalele funcții ale cititului este că creierul nostru uman nu face diferența între real și imaginar, fantezie. Astfel, persoana care citește are posibilitatea de a accesa locurile descrise de narațiune, de a se identifica cu personajele din lectură și de a trăi, mai devreme su mai târziu, mai mult sau mai intens, experiența narațiunii. Deci cititul este și o oportunitate fără măcar să fim nevoiți să ieșim din zona noastră de confort…
2. Cititul contribuie la creșterea capacității de focalizare a atenției
Atunci când citim, mintea noastră este focalizată mai mult timp asupra acțiunii cărții, crește capacitatea de focalizare a atenției, iar această capacitate de a ne focaliza și direcționa atenția asupra unui singur obiect este una dintre cele mai importante abilități pe care le dobândim în viață, căci ne ajută să rezolvăm mult mai ușor și rapid sarcinile pe care le avem și să devenim din ce în ce mai buni într-un anumit domeniu.
Din păcate în ultimul timp a scăzut drastic capacitatea de focalizare a atenției. Unele studii au arătat că această capacitate de concentrare a atenției asupra unui lucru a scăzut în ultimii ani de la 10 secunde până la 8 secunde, cu tendința de a ajunge chiar la 6 secunde sau chiar mai puțin, ceea ce are consecințe foarte negative asupra funcționării la parametri normali ai unei persoane, ADD se află în creștere.
Din păcate, o mare parte din adulți și foarte mulți copii pierd uneori ore întregi pe Facebook sau alte rețele de socializare pentru a face scroll ca să vadă ce a mai postat unul sau altul din „prieteni“. Se uită circa 2-3 secunde la poza lui X, apoi face scroll să mai vadă câteva secunde pe unde și cu cine umblă Y, apoi iarăși scroll ca să citească 2-3 secunde un banc, și așa mai departe – scroll și iarăși scroll. Iar această activitate afectează foarte grav capacitatea de concentrare și focusarea atenției.
Ca antidot la această situație: cititul unor cărți din plăcere, care să ne captureze în mod benefic atenția, care să ne dea o stare de bine și din care chiar învățăm câte ceva.
3. Cititul contribuie la dezvoltarea inteligenței
Potrivit unor studii, cititul mărește atât numărul de conexiuni din creier (datorită memorării și prelucrării informației asimilate de citit), cât și viteza cu care această informație este transmisă între diferitele părți ale creierului.
Un studiu arată o creștere de până la de 10 ori a informației transferate între diferitele părți ale creierului la copiii care au citit mai mult. Totodată, s-a constatat că, simultan cu îmbunătățirea cantității de materie albă din creier, crește abilitatea de a citi. Astfel: cu cât citim mai mult, cu atât mai multă materie albă avem în creier și cu cât mai multă materie albă avem în creier, cu atât suntem cititori mai buni. Există deci o corelație între citit și cantitatea de materie albă din creier. Evident că acest proces este mult mai intens la copii, deoarece creierul lor este în faza de dezvoltare, dar acesta continuă și la maturitate, dar e mai lent.
S-a demonstrat și faptul că citind în creier se activează și zone corticale care sunt conexe cu ceea ce citim. De exemplu, atunci când citim despre o livadă înflorită de portocali, se activează și zona din creier responsabilă de miros, simțim mireasma florilor de portocal și astfel ajungem ca tolăniți într-un fotoliu din cameră, cu geamul închis, chiar și atunci când e iarnă și frig, să simțim parcă aroma efervescentă a florilor de portocal.
4. Cititul contribuie la dezvoltarea inteligenței emoționale
Oare cum ne putem explica faptul că unele persoane cu un IQ (coeficient de inteligență) mare în viața de zi cu zi se zbat din greu, pe când alte persoane cu un IQ mai modest se descurcă surprinzător de bine în viață? Ei bine, responsabil pentru acest lucru poate fi inteligența emoțională, care, potrivit lui Daniel Goleman înseamnă recunoașterea și gestionarea emoțiilor noastre și ale celorlalți.
Din păcate, unele persoane consideră că emoțiile sunt doar niște aspecte auxiliare ale vieții cotidiene, nu le prea acordă importanță sau valoare prea mare.
Însă cu siguranță că în realitate există puține forțe interioare care să ne mobilizeze la fel de mult ca trăirea unei emoții. Iar pentru a reuși să cunoaștem (recunoaștem) emoțiile, este foarte util și la îndemână să luăm o carte, să o citim, să ne lăsăm absorbiți de lectura cărții și să ne dăm voie să trăim ceea ce citim.
În cazul cititului, atunci când ideile cărții sunt trecute prin filtrul personal și căutăm să identificăm situații similare din propria noastră viață înseamnă că trăim ceea ce simțim. Prin acest lucru reușim poate chiar să procesăm eventualele experiențe ignorate și să găsim locul lor în lumea noastră lăuntrică.
Cu siguranță că cititul, lectura din plăcere contribuie mult la cultivarea inteligenței emoționale, deoarece aceasta depinde foarte mult de felul în care ne raportăm la propriile nostre emoții, iar cititul ne expune în mod continuu la diferite emoții, fie ele pozitive, fie negative, important e că intrăm în contact cu emoțiile noastre.
5. Cititul contribuie la formarea conexiunilor la nivel cerebral
Cititul favorizează legătura între cele două emisfere, cea dreaptă și cea stângă. Emisfera stângă este sediul gândirii logice, raționale, iar emisfera dreaptă este sediul al emoțiilor, afectivității, imaginației, creativității. Potrivit unor neurologi, emisferele au funcții diferite, se completează reciproc și este de preferat ca cele două emisfere să fie antrenate astfel încât să funcționeze împreună într-un mod armonios. La naștere, cele două emisfere par să lucreze independent, dar în mod egal. În timp una din emisfere devine dominantă, la majoritatea oamenilor se diminuează funcționarea emisferei drepte, iar stânga devine mai des utilizată. Persoanele la care funcționează mai mult emisfera stângă (de exemplu, profesorii, IT-iștii, medicii, inginerii etc.) sunt calculate, raționale, cu o logică rigidă și sunt înclinate spre științe exacte. Ele vor fi ancorate mai degrabă în lumea fizică, e posibil să întâmpine greutăți în exprimarea emoțiilor. Cei care utilizează cu precădere emisfera dreaptă (artiștii, scriitorii, psihologii, instructorii de yoga, preoții etc.) trăiesc mai degrabă într-o lume a preceselor interioare, fără prea mare contact cu lumea fizică.
Pentru a integra la nivel cerebral o experiență de viață, avem nevoie ca aceasta să fie procesată atât la nivel cognitiv, cât și emoțional. La fel se întâmplă atunci când are loc procesarea unei narațiuni, povești citite.
Acestea au fost doar câteva beneficii ale cititului, desigur există mult mai multe, pe care le puteți descoperi citind din plăcere. Sper că prin acest articol să vă (re)deschid apetitul pentru citit, iar în următoare vacanță la munte sau la mare să am surpriza să descopăr din ce în ce mai mulți cititori – unii mai tineri, alții mai în vârstă… Și să nu uităm că „Unii citesc și adorm, alții citesc și se trezesc…“
(Mircea Horia Simionescu)
De curând m-am întors dintr-un concediu petrecut pe insula grecească Evia. A trecut vara, iar în această perioadă de toamnă timpurie au început să „năvălească“ pe acele meleaguri mai ales persoane nu foarte tinere. A fost vreme frumoasă, am făcut plajă și ne-am bălăcăcit în marea cristalină, experimentând o serie de plaje mai mari sau mai micuțe, unele cu cel mai fin nisip, altele cu pietricele, unele mai neînsemnate, altele mai faimoase, cunoscute în toată lumea. Un lucru comun pe care l-am observat pe toate plajele vizitate a fost că lumea citea. Fie că erau greci, sârbi sau români, foarte mulți stăteau tolăniți pe câte un șezlong sau pe nisip și citeau cărți. Acest lucru mi-a umplut inima de bucurie. Iată că mai sunt persoane care, citind o carte, se bucură de experiențele inedite oferite de aceasta. Poate că e vorba despre obiceiurile generației mai în vârstă, sper însă ca această îndeletnicire fascinantă să nu dispară cu timpul…
Deseori se întâmplă ca cineva să poată fi atât de absorbit de lecturarea unui roman, încât să nu își dea seama că sună telefonul sau cineva bate la ușă sau nici măcar nu percepe că de ceva timp vecinul dă de zori cu bormașina. În aceste momente noi trăim transe diurne, de zi cu zi. Atunci când citim o carte și suntem absorbiți de acțiunea cărții, suntem în transă, intrăm într-o transă naturală, spontană. O parte din noi, partea conștientă, are un control minim asupra a ceea ce se întâmplă în jur, aici și acum, auzim zgomotele din jur, știm unde ne aflăm, însă o altă parte plonjează în ficțiunea de pe paginile cărții, ne bucurăm sau ne întristăm intens de acțiunile și trăirile eroului preferat. Pare cel puțin ciudat că privind doar paginile unei cărți mă apucă râsul-plânsul. Suntem în transă pentru că noi confundăm ficțiunea, acțiunea cărții cu realitatea.
În speranța că cititul, experiența cititului nu va dispărea în curând, aș enumera câteva beneficii ale cititului din plăcere:
1. Cititul contribuie la dezvoltarea imaginației
Atunci când citim, noi creem propriul film în mintea noastră. Una din principalele funcții ale cititului este că creierul nostru uman nu face diferența între real și imaginar, fantezie. Astfel, persoana care citește are posibilitatea de a accesa locurile descrise de narațiune, de a se identifica cu personajele din lectură și de a trăi, mai devreme su mai târziu, mai mult sau mai intens, experiența narațiunii. Deci cititul este și o oportunitate fără măcar să fim nevoiți să ieșim din zona noastră de confort…
2. Cititul contribuie la creșterea capacității de focalizare a atenției
Atunci când citim, mintea noastră este focalizată mai mult timp asupra acțiunii cărții, crește capacitatea de focalizare a atenției, iar această capacitate de a ne focaliza și direcționa atenția asupra unui singur obiect este una dintre cele mai importante abilități pe care le dobândim în viață, căci ne ajută să rezolvăm mult mai ușor și rapid sarcinile pe care le avem și să devenim din ce în ce mai buni într-un anumit domeniu.
Din păcate în ultimul timp a scăzut drastic capacitatea de focalizare a atenției. Unele studii au arătat că această capacitate de concentrare a atenției asupra unui lucru a scăzut în ultimii ani de la 10 secunde până la 8 secunde, cu tendința de a ajunge chiar la 6 secunde sau chiar mai puțin, ceea ce are consecințe foarte negative asupra funcționării la parametri normali ai unei persoane, ADD se află în creștere.
Din păcate, o mare parte din adulți și foarte mulți copii pierd uneori ore întregi pe Facebook sau alte rețele de socializare pentru a face scroll ca să vadă ce a mai postat unul sau altul din „prieteni“. Se uită circa 2-3 secunde la poza lui X, apoi face scroll să mai vadă câteva secunde pe unde și cu cine umblă Y, apoi iarăși scroll ca să citească 2-3 secunde un banc, și așa mai departe – scroll și iarăși scroll. Iar această activitate afectează foarte grav capacitatea de concentrare și focusarea atenției.
Ca antidot la această situație: cititul unor cărți din plăcere, care să ne captureze în mod benefic atenția, care să ne dea o stare de bine și din care chiar învățăm câte ceva.
3. Cititul contribuie la dezvoltarea inteligenței
Potrivit unor studii, cititul mărește atât numărul de conexiuni din creier (datorită memorării și prelucrării informației asimilate de citit), cât și viteza cu care această informație este transmisă între diferitele părți ale creierului.
Un studiu arată o creștere de până la de 10 ori a informației transferate între diferitele părți ale creierului la copiii care au citit mai mult. Totodată, s-a constatat că, simultan cu îmbunătățirea cantității de materie albă din creier, crește abilitatea de a citi. Astfel: cu cât citim mai mult, cu atât mai multă materie albă avem în creier și cu cât mai multă materie albă avem în creier, cu atât suntem cititori mai buni. Există deci o corelație între citit și cantitatea de materie albă din creier. Evident că acest proces este mult mai intens la copii, deoarece creierul lor este în faza de dezvoltare, dar acesta continuă și la maturitate, dar e mai lent.
S-a demonstrat și faptul că citind în creier se activează și zone corticale care sunt conexe cu ceea ce citim. De exemplu, atunci când citim despre o livadă înflorită de portocali, se activează și zona din creier responsabilă de miros, simțim mireasma florilor de portocal și astfel ajungem ca tolăniți într-un fotoliu din cameră, cu geamul închis, chiar și atunci când e iarnă și frig, să simțim parcă aroma efervescentă a florilor de portocal.
4. Cititul contribuie la dezvoltarea inteligenței emoționale
Oare cum ne putem explica faptul că unele persoane cu un IQ (coeficient de inteligență) mare în viața de zi cu zi se zbat din greu, pe când alte persoane cu un IQ mai modest se descurcă surprinzător de bine în viață? Ei bine, responsabil pentru acest lucru poate fi inteligența emoțională, care, potrivit lui Daniel Goleman înseamnă recunoașterea și gestionarea emoțiilor noastre și ale celorlalți.
Din păcate, unele persoane consideră că emoțiile sunt doar niște aspecte auxiliare ale vieții cotidiene, nu le prea acordă importanță sau valoare prea mare.
Însă cu siguranță că în realitate există puține forțe interioare care să ne mobilizeze la fel de mult ca trăirea unei emoții. Iar pentru a reuși să cunoaștem (recunoaștem) emoțiile, este foarte util și la îndemână să luăm o carte, să o citim, să ne lăsăm absorbiți de lectura cărții și să ne dăm voie să trăim ceea ce citim.
În cazul cititului, atunci când ideile cărții sunt trecute prin filtrul personal și căutăm să identificăm situații similare din propria noastră viață înseamnă că trăim ceea ce simțim. Prin acest lucru reușim poate chiar să procesăm eventualele experiențe ignorate și să găsim locul lor în lumea noastră lăuntrică.
Cu siguranță că cititul, lectura din plăcere contribuie mult la cultivarea inteligenței emoționale, deoarece aceasta depinde foarte mult de felul în care ne raportăm la propriile nostre emoții, iar cititul ne expune în mod continuu la diferite emoții, fie ele pozitive, fie negative, important e că intrăm în contact cu emoțiile noastre.
5. Cititul contribuie la formarea conexiunilor la nivel cerebral
Cititul favorizează legătura între cele două emisfere, cea dreaptă și cea stângă. Emisfera stângă este sediul gândirii logice, raționale, iar emisfera dreaptă este sediul al emoțiilor, afectivității, imaginației, creativității. Potrivit unor neurologi, emisferele au funcții diferite, se completează reciproc și este de preferat ca cele două emisfere să fie antrenate astfel încât să funcționeze împreună într-un mod armonios. La naștere, cele două emisfere par să lucreze independent, dar în mod egal. În timp una din emisfere devine dominantă, la majoritatea oamenilor se diminuează funcționarea emisferei drepte, iar stânga devine mai des utilizată. Persoanele la care funcționează mai mult emisfera stângă (de exemplu, profesorii, IT-iștii, medicii, inginerii etc.) sunt calculate, raționale, cu o logică rigidă și sunt înclinate spre științe exacte. Ele vor fi ancorate mai degrabă în lumea fizică, e posibil să întâmpine greutăți în exprimarea emoțiilor. Cei care utilizează cu precădere emisfera dreaptă (artiștii, scriitorii, psihologii, instructorii de yoga, preoții etc.) trăiesc mai degrabă într-o lume a preceselor interioare, fără prea mare contact cu lumea fizică.
Pentru a integra la nivel cerebral o experiență de viață, avem nevoie ca aceasta să fie procesată atât la nivel cognitiv, cât și emoțional. La fel se întâmplă atunci când are loc procesarea unei narațiuni, povești citite.
Acestea au fost doar câteva beneficii ale cititului, desigur există mult mai multe, pe care le puteți descoperi citind din plăcere. Sper că prin acest articol să vă (re)deschid apetitul pentru citit, iar în următoare vacanță la munte sau la mare să am surpriza să descopăr din ce în ce mai mulți cititori – unii mai tineri, alții mai în vârstă… Și să nu uităm că „Unii citesc și adorm, alții citesc și se trezesc…“
Bibliografie:
C. G. Jung: Amintiri, vise, reflecții
Daniel Goleman: Inteligența emoțională
Christopher K. Germer, Ronald D. Siegel, Paul R. Fulton: Mindfulness în psihoterapie
Nossrat Peseschkian: Poveşti orientale ca instrumente de psihoterapie
Stefan Hammel: Ghid de povestiri terapeutice
George W. Burns: 101 povești vindecătoare pentru adulți
C. G. Jung: Amintiri, vise, reflecții
Daniel Goleman: Inteligența emoțională
Christopher K. Germer, Ronald D. Siegel, Paul R. Fulton: Mindfulness în psihoterapie
Nossrat Peseschkian: Poveşti orientale ca instrumente de psihoterapie
Stefan Hammel: Ghid de povestiri terapeutice
George W. Burns: 101 povești vindecătoare pentru adulți