Skip to content

Lecturi recomandate

 
Joe Dispenza: Antrenează-ţi creierul!
 
V-aţi întrebat vreodată de ce aveţi în permanenţă aceleaşi gânduri negative? De ce vă întoarceţi mereu la aceiaşi membri ai familiei, prieteni sau parteneri care vă fac rău? De ce rămâneţi blocaţi în aceleaşi scheme mentale nocive şi inhibante?
Joe Dispenza este conferențiar, consultant și cercetător științific. Și-a luat doctoratul în chiropractică și și-a continuat pregătirea postuniversitară în neurologie, neuroștiințe, biologie celulară și genetică. Este mereu la curent cu ultimele noutăți din fizica cuantică și din domeniile conexe, pe care le leagă de propriile cercetări în vederea unor rezultate practice: îi ajută pe oameni să evolueze spiritual, să treacă peste greutățile vieții și chiar să se vindece de boli cronice. Ține conferințe pe întregul mapamond și, alături de alți oameni de știință, realizează experimente riguroase pe tema efectelor meditației. În calitate de consultant, dr. Joe Dispenza predă principii menite să sporească productivitatea și creativitatea. Printre companiile care au beneficiat de cunoștințele și experiența lui se numără Sony Entertainment, Gallo Vineyards și WideOpenWest Networks. A ținut conferințe în 32 de țări de pe cinci continente și a educat mii de oameni în spiritul descătușării propriului potențial. A apărut în mai multe filme documentare cu subiect științific, iar cărțile sale s-au regăsit de-a lungul timpului în clasamentele The New York Times.

 
Gabor Maté, Daniel Maté: Mitul Normalității – Trauma, boala și vindecarea într-o cultură toxică
 
Mitul normalității este cartea momentului, cartea care ne oferă șansa unei treziri compasionale la adevărul esenței umane, cartea care ne-ar putea schimba viziunea asupra principiilor reale ale societății în care trăim și viziunea asupra unei societăți în care am vrea să trăim. După zeci de ani de experiență în medicină de familie, ca specialist în îngrijiri paliative, în lucru cu persoanele dependente și cu AD(H)D, în lucru cu trauma, cu afecțiuni psihice și boli cronice, după mii de ore de discursuri publice educaționale, Gabor Maté face cadou lumii O CARTE PENTRU O NOUĂ NORMALITATE, la care cu toții putem contribui în mod conștient.

 
Alice Miller: Drama copilului interior. Prizonieri ai copilăriei în căutarea adevăratului sine
 
O carte cu profunde implicații, care ne așază în față o oglindă teribil de clară, pentru a vedea cu ochii sufletului cine suntem ca adulți și cine am fost în copilărie. Alice Miller ne vorbește despre drama copilului din fiecare dintre noi, pe care ea îl numește copilul dotat. El este copilul sensibil căruia natura i-a oferit abilitatea de a se uita pe sine, nevoile sale neîndeplinite și sentimentele negative intense, pentru a supraviețui. Acesta este un proces psihologic care ne rupe de noi înșine pentru a ne salva de la dispariția psihologică, și chiar fizică, în situații de criză. Dacă rareori suntem expuși unui pericol fizic real, psihologic lucrurile stau însă altfel, ne spune Alice Miller.

 
Vasile Dem. Zamfirescu: Filosofia inconștientului
 
Așa cum filosofia tradițională s-a străduit să spună totul despre spirit din perspectiva conștientului, filosofia inconștientului abordează spiritul din perspectiva zonelor subliminale ale psihicului, mai superficiale sau mai profunde (inconștient personal, inconștient colectiv). Două îi sunt ideile structurante: „spiritul este impur" și „există spirit inconștient". Ambele pun în discuție două dintre axiomele filosofiei tradiționale, și anume „spiritul este pur" și „conștiința este consubstanțială spiritului". În măsura în care reconsideră spiritul dintr-o perspectivă unică, demersul meu regăsește vocația sistematică a filosofiei, fără a urmări realizarea ei integrală. Cititorul se întâlnește pe parcursul lecturii cu hermeneutica, estetica, filosofia religiei, etica, filosofia științei – toate regândite din perspectiva inconștientului.
Dacă filosofia este spirit întors asupra spiritului (C. Noica), atunci problema posibilității unei filosofii a inconștientului poate fi reformulată în felul următor: se ocupă într-adevăr filosofia inconștientului de spirit? Dacă un astfel de demers, alimentat, în cazul prezentei cărți, de psihologiile abisale, ar reduce spiritul la regiunea sufletului, atunci faptul că s‑ar intitula pretențios „filosofia inconștientului" nu i-ar schimba natura. Cu alte cuvinte, există în psihanaliză ca teorie a inconștientului pasaje care pot da seama nepsihologist de spirit, de acel noi din fiecare eu, sau măcar implicații care pot fi fructificate din această perspectivă?
În „Orizont și stil", prima secțiune a Trilogiei culturii, vom găsi aprecierile definitive ale lui Blaga asupra psihanalizei și vom putea urmări modul în care filosoful român înțelege să încorporeze în teoria sa asupra culturii elementele din psihanaliză pe care le consideră viabile. În același timp însă, Blaga, spirit creator, nu va ezita ca pe canavaua unor idei preluate să brodeze țesătura originală a „noologiei abisale", prin care crede pe bună dreptate că aduce o contribuție la dezvoltarea teoriilor abisale. Prin această includere a unor idei psihanalitice în edificiul său filosofic, dar mai ales prin dezvoltarea lor creatoare se singularizează cu adevărat Blaga, sub aspectul relațiilor cu psihanaliza, în cultura română.

 
Monique Bydlowski: Psihanaliza maternității
 
Cartea de față oferă un excelent exemplu de colaborare între psihanalist și medic, cazurile menționate dovedind că intervenția psihanalistului este necesară acolo unde tehnica medicală, oricât de avansată, poate depista și anihila efectele distructive ale psihismului inconștient.
Monique Bydlovsky prezintă o perspectivă complet nouă asupra procesului reproducerii și maternității: cea psihologică și psihanalitică. Reproducerea, începând cu concepția și continuând cu perioada sarcinii și nașterea, precum și relația mamei cu nou-născutul sunt marcate de reprezentările inconștiente ale părinților, și în special ale mamei.
Monique Bydlowski este medic psihiatru, psihanalist și director de cercetare la Institutul Național de Sănătate și Cercetare în Domeniul Medical din Franța.
Se numără printre primii cercetători care au acordat atenție dimensiunii inconștiente a sarcinii și a alertat echipele medicale cu privire la necesitatea acompanierii psihologice a anumitor femei însărcinate.
Și-a dedicat întreaga carieră explorării dimensiunii psihologice a infertilității și maternității.

 
Christophe André, Patrick Légeron: Cum să ne eliberăm de frica de ceilalţi. Tracul, timiditatea, inhibițiile, fobia socială
 
Scrisă în spiritul celorlalte lucrări, respectiv "Cum să ne purtăm cu personalităţile dificile" şi "Cum să te iubeşti pe tine pentru a te înţelege mai bine cu ceilalţi", prezenta carte ilustrează modul în care timiditatea, emoţiile, teama, neîncrederea în ceilalţi ne pot influenta viaţa de zi cu zi, afectându-ne relaţiile cu ceilalţi şi afirmarea socială. Autorii recomandă însă cititorilor şi soluţii pentru schimbarea acestor comportamente, prin consolidarea încrederii în sine, îmbunătăţirea capacităţii de relaţionare interpersonală şi adaptare la viaţa socială şi familială.

 
Wilhelm Reich: Funcția orgasmului. Psihopatologia și sociologia vieții sexuale
 
Sexualitatea umană reprezintă un domeniu privilegiat al cercetărilor psihanalitice. W. Reich argumentează, pe baza unui bogat material clinic-documentar, că pot fi stabilite raporturi cauzale între procesele nevrotice și perturbările funcției genitale, astfel încât impotența și frigiditatea apar ca fenomene care dublează permanent manifestările nevrotice clasice. Inovația teoretică pe care o introduce Reich constă în privilegierea instinctului sexual (libido) față de celelalte tipuri de instincte, precum și în definirea cvasibiologică a acestuia, ca energie mai curând de ordin organic.

 
Mihaly Csikszentmihalyi: Flux. Psihologia fericirii
 
Celebrele investigații ale psihologului Mihaly Csikszentmihalyi privind „experiența optimală“ au arătat că o trăire este cu adevărat satisfăcătoare în prezența unei stări a conștiinței numită flux. În starea de flux, oamenii trăiesc un sentiment profund de bucurie, creativitate și implicare completă.
În această lucrare inovatoare, Csikszentmihalyi descrie modurile în care poate fi controlată această stare pozitivă, pentru a nu fi lăsată la voia întâmplării.
Flux: psihologia fericirii ne învață cum, prin ordonarea informației din conștiință, putem descoperi adevărata fericire și putem crește semnificativ calitatea vieții.

 
Wilhelm Stekel: Recomandări psihanalitice pentru mame
 
Adesea, ca părinţi, ne creştem copiii ghidaţi de prejudecăţi pe care le-am moştenit de la părinţii noştri. Cea mai răspândită şi cea mai dăunătoare dintre acestea este că, la începutul vieţii, copilul este pur la suflet şi la trup ca un înger. Aşa încât, dacă vom constata că fratele mai mare nu-şi iubeşte frăţiorul sau surioara, suntem foarte contrariaţi şi uneori îl pedepsim. Sau, dacă vom constata la copilul nostru anumite activităţi erotice, ne întrebăm dacă nu cumva e ceva grav şi trebuie să mergem la pediatru. Cartea lui Stekel ne eliberează de prejudecăţile tradiţionale şi, inspirată din rezultatele psihanalizei, ne aşază pe terenul realităţii psihice: la naştere, copilul este un mare egoist (şi hedonist), pe care doar treptat educaţia îl poate transforma într-o fiinţă altruistă.
Wilhelm Stekel, medic şi psihanalist austriac, este unul dintre cei mai importanţi colaboratori ai lui Freud din perioada de început a psihanalizei. Este autorul a numeroase cărţi traduse în mai multe limbi, dintre care Editura Trei a publicat Psihologia eroticii feminine şi Psihologia eroticii masculine. Principalele sale contribuţii se referă la simbolismul viselor şi psihosexologie.

 
Michael Eigen: Hrana care otrăveşte
 
20 de cazuri în care psihoterapia neutralizează otrava din suflet
Deseori «hrana» afectivă de care avem nevoie este amestecată cu «toxine» emoţionale, care ne otrăvesc şi pentru a obţine hrana necesară, suntem obligaţi să «înghiţim» şi toxinele. Când acest fapt se repetă, unii dintre noi se obişnuiesc atât de mult cu un astfel de mediu toxic, încât ajung să caute hrană emoţională în otrăvuri, şi, în diferite grade, să fie otrăviţi de această hrană. Depresia, sinuciderea, ura de sine, avorturile spontane, somatizările grave – sunt câteva dintre efecte. Mulţi dintre cei care încep o psihoterapie descoperă cu uimire în ei înşişi forţe auto-distructive, prin care se auto-sabotează, sau care îi fac să considere că nu sunt demni să trăiască. În această carte, prin istoriile unor pacienţi aflaţi în psihoterapie, Michael Eigen ne conduce în lumea lor interioară şi ne oferă ocazia de a fi martori la lupta pentru câştigarea echilibrului dintre iubire şi ură, dintre bine şi rău, dintre hrana şi otrava psihică.
Michael Eigen este psiholog şi psihanalist. Este profesor de psihologie la New York University, în cadrul Programului postdoctoral în psihoterapie şi psihanaliză şi este membru senior în National Psychological Association for Psychoanalysis. A scris numeroase cărţi, printre care The Psychoanalytic Mystic, Feeling Matters şi Flames from the Unconscious.

 
Andrew Leigh: Charisma. Cum să faci o impresie puternică şi durabilă
 
Îi admirăm şi invidiem pe oamenii care au charismă. Aceştia emană încredere şi şarm şi creează fără efort legături cu cei din jurul lor. Pe de altă parte, ei câştigă cu uşurinţă simpatie şi aprobare. Din păcate, suntem convinşi că nu putem să fim charismatici, dacă nu ne-am născut cu acest dar. Autorul demonstrează, contrazicând aşteptările noastre, că şi charisma se învaţă. Putem dezvolta propria paletă de abilităţi de impact şi relaţionare, aşa încât pe calea charismei să ne îmbunătăţim toate aspectele vieţii noastre.
Andrew Leigh este director fondator al serviciului de dezvoltare şi consultanţă Maynard Leigh Associates, a cărui misiune este deblocarea potenţialului uman. A fost mai mulţi ani colaborator al publicaţiei The Observer. În momentul de faţă este membru al Institutului pentru Personal şi Dezvoltarea Resurselor Umane din Londra.

 
Stephen J. Bull: Psihologia sportului. Ghid pentru optimizarea performanţelor
 
Cum atingi performanţa în sport? Care sunt resursele motivaţiei şi ale spiritului de echipă? Cum funcţionează vizualizarea în cadrul antrenamentului şi în ce fel gestionezi agresivitatea şi epuizarea? Iată o parte din întrebările la care răspunde acest volum colectiv, scris de psihologi sportivi care au consiliat performeri din sfere diverse: de la gimnastică şi crichet la atletism şi tenis.
Cartea prezintă o serie de exerciţii şi de tehnici ce pot fi adaptate şi aplicate de psihologi, antrenori şi competitori pentru sporirea performanţei. De asemenea, este un bun ghid pentru evaluarea corectă a nevoilor sportivilor, inclusiv a copiilor care vin la antrenament, precum şi pentru mai buna coeziune a echipelor.
Psihologia sportivă ar trebui să fie un element esenţial în antrenamentul sportivilor, antrenorilor, arbitrilor, profesorilor şi chiar al administratorilor sportivi. Ea îi va permite sportivului să performeze la capacitatea maximă, îl va ajuta pe antrenor să scoată la suprafaţă potenţialul maxim al sportivului sau al echipei sale şi va contribui la creşterea nivelului de plăcere în cazul copiilor care participă la competiţii sportive. De asemenea, va împiedica sportivii să se plafoneze, să-şi piardă motivaţia sau chiar să abandoneze sportul. (Stephen S. Bull)
Cartea se adresează sportivului, dar şi membrilor echipelor care doresc să întreţină sau să optimizeze coeziunea; totodată, ea îi priveşte pe antrenorii care doresc să integreze antrenamentul mental în practica lor, dar poate veni şi în ajutorul părinţilor copiilor care practică sportul de performanţă şi al personalului de specialitate (medici, fizioterapeuţi) care doreşte să îşi lărgească orizontul de cunoştinţe în acest domeniu. (Irina Holdevici)
Steve Bull este psiholog, consultant în domeniul performanţei sportive şi în afaceri. A participat la Jocurile Olimpice cu echipa de crichet a Angliei în calitate de "psiholog de echipă", dar şi la şedinţe de coaching în diverse companii din Europa, SUA şi Orientul Mijlociu. Psihologul britanic a publicat recent volumul de succes Planul de joc: Ghid pentru un psihic rezistent la serviciu.

 
Elena Otilia Vladislav: Conceptul de sine la adolescenți. Evaluare și optimizare în grupul experiențial
 
Psihoterapeutul Elena Otilia Vladislav a inițiat o cercetare pentru a descoperi cum se dezvoltă conceptul de Sine la adolescenții cu patologie psihică comparativ cu cei normali. Scopul a fost de a cunoaște aspectele pe care ar trebui să se concentreze un demers de consiliere sau de psihoterapie eficient.
Elena Otilia Vladislav este psihoterapeut formator în Psihoterapia Experiențială a Unificării și psiholog clinician. Are experiența didactică ca asistent universitate la Universitatea București, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Secția de Psihologie și că lector asociat la Facultatea de Științe Socio-Umane, Secția Psihologie, Universitatea Pitești. A urmat stagii de formare în psihologie clinică și psihopatologie, gestalt terapie, psihoterapie experiențială, psihodrama clasică, analiza reichiană.

 
Albert Ellis, Jack Gordon, Michael Neenan, Stephen Palmer: Terapia stresului. O abordare comportamentală rațional-emotivă
 
Scrisă de specialiști cu mulți ani de experiență, cartea prezintă abordarea comportamentală rațional-emotivă pentru terapia stresului, atât de necesară în perioada actuală. Numeroase studii de caz oferă posibilitatea de a lega teoria de practică, oferindu-le cititorilor cadrul conceptual și metoda științifică a gândirii raționale, pentru a‑i ajuta astfel să‑și diminueze distresul (suferința psihică) și să‑și atingă obiectivele personale. Cele nouă capitole acoperă terapia individuală, precum și terapia de grup și antrenamentul de gestionare a stresului în contexte organizaționale. Având o acoperire cuprinzătoare, cartea include materiale suplimentare despre tehnici precum antrenamentul abilităților, metode de relaxare, hipnoză și biofeedback.
Albert Ellis, psiholog şi psihoterapeut, fondatorul terapiei comportamentale raţional-emotive (REBT), a scris peste 80 de cărţi. În anul 2013, Asociaţia Psihologilor din America i-a conferit postum Premiul pentru contribuţii deosebite în domeniul psihologiei. De acelaşi autor, la Editura Trei au mai apărut: Cum să trăim alături de un "nevrotic" acasă şi la locul de muncă, Cum să te simţi mai bine, să te faci mai bine, să rămâi mai bine. Terapie profundă de autoajutorare pentru emoţiile tale, Evoluția unei revoluții, Cum să-ți controlezi furia înainte de a te controla ea pe tine şi Sex fără vinovăţie în secolul XXI.
Jack Gordon este psiholog și practică psihoterapia comportamentală rațional-emotivă. A scris șase cărți despre depășirea problemelor emoționale prin REBT.
Michael Neenan conduce Centrul pentru managementul stresului din Kent și este psihoterapeut de orientare cognitiv-comportamentală.
Stephen Palmer este psiholog și psihoterapeut și predă managementul stresului la Middlesex University. A fondat Centrul pentru managementul stresului din Londra și a publicat peste 50 de cărți despre stres și psihoterapia cognitiv-comportamentală.

 
Diana Lucia Vasile: Trauma familială și resursele compensatorii
 
Am fost dintotdeauna preocupată și fascinată de capacitățile și potențialitățile umane manifestate în cele mai diverse situațîi. Cum reușește ființă umană să învețe, să creeze, să facă față dificultăților pe care le întâmpină? Cum poate să se bucure și să renască, asemenea păsării Phoenix, din propria cenușă, după experiențe care îi bulversează întreagă existența? Am început astfel să studiez aceste potențialități, inițial prin intermediul facultății de Psihologie, apoi cu ajutorul specializărilor masterale și al formărilor profesionale. Mi-am îndreptat atenția spre ceea ce mi-am dorit din copilărie, spre consiliere și psihoterapie, practicată sub influență puternică a credinței mele că oamenii au mult mai multe resurse, posibilități, capacități decât își dau seama sau decât își imaginează.
Diversele experiențe de viață, plăcute sau dificile, cotidiene sau deosebite, unele dintre ele aflate în variate stări profunde ale conștiinței, altele aflate la limita înțelegerii mele, mi-au stimulat în permanentă potențialul uman, cu toate că asta a însemnat atât suferință, cât și bucurie. Cu ajutorul acestor experiențe m-am descoperit, am crescut, m-am ajutat, am evoluat, dar m-am și apropiat de oameni și i-am cunoscut, și, în măsură în care am putut, i-am înțeles și le-am dat o mâna de ajutor. Toate aceste experiențe s-au îmbinat cu studiile mele privind traumele psihice, determinând un interes din ce în ce mai crescut pentru fenomenele rezilienței și creșterii posttraumatice. Acest interes a fost stimulat de două persoane importante din viață mea, care mi-au ghidat și format abilitățile psihoterapeutice și pe cele de studiu al profunzimilor umane. Este vorba de Prof. Univ. Dr. Iolanda Mitrofan, cea care mi-a deschis calea către resursele mele și ale altora și către modalitățile psihoterapeutice de a le stimula. Cea de a două persoană este Dr. Francis Macnab, psihoterapeut australian specializat în consilierea și psihoterapia traumei. Lui îi datorez dezvoltarea abilităților mele de lucru cu persoanele traumatizate, și tot el este cel care m-a inițiat în studiul fenomenului rezilienței și creșterii posttraumatice. Le voi rămâne pentru totdeauna recunoscătoare pentru rolul lor în viață mea și mă bucur că am ocazia să le arăt că eforturile și investițiile lor au dat rezultate.
Tocmai aceste fenomene constituie subiectul lucrării pe care o aveți în mâna și al intervențiilor mele terapeutice și didactice. Că urmare, această lucrare este dedicată tuturor celor interesați de studiul resurselor personale care se activează după ce persoanele trec prin experiențe traumatice în familiile din care provin. Dar aș dori că această lucrare să fie mai mult decât atât: aș dori să se constituie într-un început de drum spre promovarea mai intensă în România a posibilităților pe care oamenii le au la îndemână pentru stimularea potențialului psihic pe care îl au. Mi-aș dori că această carte să fie un manifest pentru susținerea ideii că rănile psihice nu sunt doar momente de suferință și durere, ci și ocazii de creștere și evoluție. Dintotdeauna au existat proverbe sau expresii care subliniau acest aspect al suferinței umane, adică al oportunității de transformare pozitivă pe care trauma o poartă în miezul ei. Cu alte cuvinte, atunci când ceva se dărâma, există întotdeauna posibilitatea reconstrucției pe un nou nivel, calitativ superior, fără că acest lucru să nege sau să minimalizeze importantă pierderii și a durerii trăite. Cu alte cuvinte, trauma nu este de dorit, dar conține și un potențial de înnoire sau dezvoltare.
(Autoarea)

 
Marie Cardinal: Cuvinte care eliberează
 
„Cuvinte care eliberează este romanul din care cititorul interesat poate afla care sunt scopurile, procesul și rezultatele unei psihanalize reușite." – Vasile Dem. Zamfirescu
Crizele teribile de angoasă, ura de sine și mai ales sângerările abundente, interminabile, jenante, care nu cedează în ciuda numeroaselor spitalizări și tratamente medicamentoase, o determină pe Marie, o tânără cultă, de origine algeriană, să înceapă o psihanaliză care va dura șapte ani. Paradoxal pentru ea, care a cunoscut doar medici interesați de simptome, psihanalistul nu-i cere să vorbească despre „sângele ei", ci despre vise, fantasme și amintiri, gânduri și emoții ce-i vin spontan în minte, din care treptat se dezvăluie un sens și o nouă Marie, renăscută. Cartea este relatarea vie și provocatoare a acestei întâlniri vindecătoare cu sine, pe care o reprezintă psihanaliza.
Romanul a fost distins cu premiul Littré în 1976.
A fost un succes internațional, fiind tradus în 26 de limbi și ecranizat în 1983, cu Nicole Garcia în rolul principal.
„Dintre toate cărțile pe care le-am citit, aceasta oferă tabloul cel mai realist al experienței unui pacient în psihanaliză. După opinia mea, nu există roman mai apropiat de perfecțiune decât acesta." – Bruno Bettelheim, psihanalist
„Cuvinte care eliberează relatează pas cu pas analiza autoarei, o experiență psihanalitică grație căreia a reușit să evite azilul și să simtă cum renaște. Cititorul poate simți și imagina el însuși procesul pe care l-a parcurs Marie Cardinal." – The Guardian
Născută în Alger, Marie Cardinal (1929-2001) și-a obținut licența în filosofie la Sorbona, în Paris. A predat la universități din Salonic, Lisabona, Viena și Montréal, unde s-a și stabilit, în 1960. Ulterior a renunțat la cariera universitară, devenind jurnalistă și scriitoare (sau „povestitoare", după cum îi plăcea ei însăși să se numească), publicând numeroase romane și articole în reviste de limbă franceză, precum Elle.

 
Virginia Satir: Terapia familiei
 
În această carte, devenită clasică în domeniu, Virginia Satir prezintă pas cu pas şi transpune într-o formă extrem de accesibilă principiile care stau la baza modului în care ea abordează psihoterapia familiei. Cartea nu oferă un manual ce trebuie memorat şi urmat întocmai, ca şi cum ar fi o reţetă, ci un cadru conceptual în jurul căruia pot fi organizate impresiile şi datele terapeutului referitoare la fiecare caz individual. Ilustrările clinice detaliate permit cititorului să arunce o privire în intimitatea muncii de pionierat a unui mare terapeut. Cartea este destinată atât terapeuţilor începători, cât şi terapeuţilor cu experienţă, psihologilor, psihiatrilor, asistenţilor sociali şi tuturor persoanelor interesate de funcţionarea sistemelor familiale, de comunicarea şi dezvoltarea umană, aflate în descoperirea propriului sine sau al altora.
Virginia Satir, unul dintre cei mai influenţi psihoterapeuţi americani, este cunoscută pentru contribuţiile sale inovatoare la terapia familiei, care pun accent pe constelaţiile sistemice familiale. Pornind de la experienţa clinică, a propus un model al procesului de schimbare, utilizat în prezent şi în domeniul organizaţional. A iniţiat primul program de formare în terapia familiei, iar ideile sale au stat la baza apariţiei programării neuro-lingvistice (NLP). A scris numeroase articole şi cărţi, printre care Arta de a făuri oameni, publicată în limba română de Editura Trei.

 
C. G. Jung: Tipuri psihologice
 
Opera capitală a lui Jung, cuprinzând formă definitivă a teoriei sale tipologice și fundamentarea ei istorică, Tipuri psihologice apare în prima să versiune românească integrală. Tipologia jungiană este, probabil, cea mai puțin reductivă și mai echilibrată din câte s-au construit în psihologie. Cele opt tipuri care o compun sunt rezultatul combinației a patru „tipuri funcționale“ cu două „tipuri de atitudine“. Primele departajează oamenii după funcția psihologică pe care o folosesc de preferință spre a se orienta în lume (gândirea, simțirea, senzația ori intuiția), în vreme ce „tipurile de atitudine“ extravertit și introvertit „diferențiază indivizii după ponderea conferită „obiectelor“ lumii exterioare (lucruri și semeni) în raport cu evenimentele lăuntrice. Interesul Tipurilor psihologice depășește cadrul îngust al psihologiei clinice. În erudita incursiune pe urmele „problemei tipurilor“ întreprinsă de Jung de-a lungul istoriei ideilor, cititorul de astăzi va descoperi dimensiunea culturală a acestei cărți, iar in descrierea propriu-zisă a tipurilor – dimensiunea ei profund umanistă caracteristică de altfel pentru întreagă psihologie analitică jungiană.

 
Paul Ekman: De ce mint copiii? Cum pot încuraja părinţii sinceritatea
 
«Fiul meu Billy m-a minţit şi nu are decât cinci ani. Este normal?» «Michael minte tot timpul. Va depăşi această fază?» «Heather nu îmi spune ce face la întâlniri. Spune că nu este treaba mea, dar nu am oare dreptul să ştiu? Încerc doar să o protejez.» «Când copilul meu minte, îmi fac griji că eu fac ceva care îl determină să mintă.»
Acestea sunt preocupări comune tuturor părinţilor, care pot afla din această carte motivele minciunilor, când înduioşătoare, când deranjante ale copiilor, evoluţia minciunilor în funcţie de vârstă şi modalităţi eficiente de a gestiona aceste minciuni şi de a încuraja sinceritatea copiilor.
Paul Ekman este profesor de psihologie la University of California Medical School în San Francisco şi specialist în problema expresiei emoţiilor şi a minciunii, autor a numeroase cărţi pe aceste teme.

 
Gerald Schoenewolf: 101 succese terapeutice. Depăşirea transferului şi a rezistenţei în psihoterapie
 
În ce constă un succes terapeutic şi cum se obţine? Pornind de la 101 situaţii clinice reale, autorul explorează seria de intervenţii terapeutice reuşite aflate la dispoziţia terapeutului în fiecare dintre fazele psihoterapiei, explicând ce intervenţie ar funcţiona cel mai bine pentru anumite tipuri de personalitate, când trebuie aplicate şi de ce se dovedesc a avea succes. În plus, conturează portrete vii atât ale pacienţilor, cât şi ale terapeuţilor, astfel încât cititorul să-i poată înţelege nu doar ca pe nişte entităţi clinice, dar şi ca pe fiinţe umane. Scrisă într-un limbaj accesibil, cartea este destinată psihologilor care activează în toate ramurile consilierii şi psihoterapiei, precum şi celor interesaţi să afle cum funcţionează terapia.
Gerald Schoenewolf este profesor de psihologie la New York Institute of Technology, Hunter College şi Borough of Manhattan Community College. A publicat peste 20 de cărţi, printre care The Art of Hating, Counterresistance: The Therapist Interference with the Therapeutic Process, Turning Points in Analytic Therapy şi 101 greşeli în psihoterapie. Contratransfer şi contrarezistenţă în psihoterapie (scrisă împreună cu R. Robertiello), apărută la Editura Trei.

 
Serge Tisseron: Psihologia jocurilor video
 
Jocurile video sunt prezente peste tot, spațiul pe care-l oferă este din ce în ce mai frumos, istoriile pe care le povestesc sunt din ce în ce mai captivante, iar adepții lor, singuri sau în rețea, trăiesc emoții excepționale. Numeroase întrebări frământă părinții și profesorii, dar și jucătorii trecuți de adolescență: Jocurile video pot fi aliați în creșterea copilului, favorizând dezvoltarea diferitelor abilitați sau sunt nocive și creează dependența? Sunt ca niște monștri ascunși în spatele ecranului care vor devora copiii? Există o frontieră de netrecut între școală și jocurile video? Este posibilă vindecarea tulburărilor psihice cu ajutorul lor?
Pentru autor, pasiunea pentru aceste spații noi nu este o problemă medicală, ci o problemă educativă. Dar cum să înțelegem puterea jocurilor video, fără să le recunoaștem mai întâi seducția? Cartea de față ne introduce în lumea interioară a jucătorului, a relației dintre el și lumea virtuală, demontând resorturile interioare ale fascinației exercitate de jocurile video. Scrisă într-un limbaj clar, cartea se adresează tuturor celor interesați de psihologia jocurilor video.
Dacă un adolescent angoasat de prezent își găsește confortul în fața ecranului și a consolei, asta se întâmplă până la urmă pentru că jocurile îi alimentează stima de sine. În timp ce părinții își fac griji pentru viitorul său, iar el se întreabă ce va face în viață, jocurile îl liniștesc: de fiecare dată când depășește o etapă primește mesaje de încurajare din partea calculatorului, noi puncte de viață și rezistență, noi arme și chiar felicitări de la ceilalți jucători dacă joacă în rețea. O ocazie de a se simți în sfârșit apreciat, nu doar ca un elev mediu sau mediocru care „dacă va continua tot așa, nu va face nimic în viață".
Nu vrem sub nicio forma să pretindem că violența din jocurile video nu lasă vreo urmă asupra jucătorilor. Ea are efecte și produce consecințe, asta e sigur, dar care sunt ele? Nu întotdeauna cele pe care ni le imaginăm. Desigur, există un efect comun la toți cei care urmăresc spectacole violente în mod repetat, un efect numit „desensibilizare". Asta înseamnă că cel care asistă la scene repetate de violență sfârșește prin a se obișnui cu faptul că violența este ceva normal. Dar asta nu înseamnă că toți sunt gata să treacă la fapte...

 
Anne Ancelin Schützenberger: Exerciţii practice de psihogenealogie. Cum să descoperi secretele de familie, să fii credincios strămoşilor tăi şi să îţi alegi propria viaţă
 
De la primul pas făcut în această lume, purtăm cu noi, fără să ştim, un „sac" de poveri ale familiei: drame nespuse, doliuri neîncheiate, poveşti ruşinoase. Motivând că „este spre binele nostru" să nu ne vorbească despre secretele de familie, părinţii şi bunicii ne condamnă, inconştient, la a repeta ciclul de traume suferite de strămoşi. În acest ghid practic de psihogenealogie, suntem ajutaţi să punem ordine în „şantierul" moştenit de la generaţiile anterioare, să ne asumăm familia, cu bune şi rele, şi să detensionăm (prin iertare, nu prin uitare) conflictele care ne bântuie de generaţii. Cartea clarifică principalele noţiuni de psihogenealogie şi oferă instrumentele necesare („atomul social", „gensociograma") pentru împăcarea cu sine, dar şi cu strămoşii.
Anne Ancelin Schützenberger este psihoterapeut şi specialist în psihodramă. Creatoare a conceptului de „psihogenealogie", a fost tradusă la Editura Trei cu volumul Psihogenealogia. Vindecarea rănilor familiale şi regăsirea de sine.

 
Erich Fromm: Arta de a iubi
 
Într-o cultură mercantilă și narcisică, puțini mai reușesc să trăiască o iubire împlinită și autentică, stabilă și satisfăcătoare. Și aceasta, pentru că uităm adeasea că iubirea, ca orice fel de „artă", are nevoie de exercițiu și răbdare, de concentrare și determinare. În această carte clasică, Fromm explorează diversele chipuri ale iubirii, începând cu forma ei romantică (adesea greșit înțeleasă), continuând cu dragostea fraternă și cea erotică și încheiind cu iubirea de sine și de Dumnezeu, precum și cu dragostea pentru părinți și copii. Scris cu jumătate de secol în urmă, acest ghid al îndrăgostitului rătăcit este mai actual ca oricând, oferind, într-un limbaj limpede, căi spre un plus de intimitate, de pasiune și de rezonanță afectivă. Lecția lui Fromm este că iubirea începe prin a oferi ceva celui drag (bucurie, înțelegere, umor, curiozitate sau chiar tristețe), prin a dărui „toate expresiile a ceea ce este viu în noi".
În anii 1970, am fost adeseori martor al felului deosebit în care Fromm își exprima iubirea. O simțeam în felul în care începea o conversație cu cineva. Și, mai presus de toate, o simțeam în felul în care se raporta la soția lui, Annis: când o stăruta în lift, când își lua rămas bun, când o privea și o atingea. Capacitatea lui Fromm de a dărui iubire poate fi resimțită chiar și azi de cei care citesc Arta de a iubi. (Rainer Funk, psihanalist și fost asistent al lui E. Fromm)
Iubirea nu este în primul rând o relație cu o anumită persoană. Ea este o atitudine, o orientare a caracterului care determină relaționarea unei persoane cu lumea ca întreg și nu doar cu un unic „obiect" al iubirii. Dacă cineva iubește doar o altă persoană și este indiferent față de restul semenilor săi, iubirea sa nu este iubire, ci atașament simbiotic sau autocentrare amplificată. (Erich Fromm)
Erich Fromm (1900-1980), sociolog şi psihanalist, s-a format în cadrul Școlii de la Frankfurt, pentru ca în 1933 să emigreze în SUA. La Editura Trei au mai apărut Arta de a fi, Anatomia distructivității și Budismul Zen și psihanaliza.

 
David Shapiro: Stiluri nevrotice
 
Atuul principal al acestei cărţi îl constituie preocuparea pentru modurile generale de funcţionare psihică definitorii pentru fiecare «condiţie nevrotică», numite stiluri nevrotice. Sunt avute în vedere cogniţia (gândire şi percepţie), trăirea emoţiei, a experienţei subiective, precum şi modalităţile de acţiune caracteristice obsesiv-impulsivului, paranoidului, istericului şi impulsivului. Dinamica pulsiunilor şi a apărărilor este înglobată în perspectiva mai largă a funcţionării minţii ca întreg.
David Shapiro, psiholog şi psihoterapeut, a condus în perioada 1953–1960 Austen Riggs Center, una dintre cele mai eficiente clinici pentru tratamentul persoanelor cu tulburări psihice grave. Este profesor de psihologie la New School for Social Research (New York). A dedicat mai multe cărţi psihopatologiei caracterului.

 
Vasile Dem. Zamfirescu: În căutarea sinelui. De la filosofie la psihanaliză în comunism
 
Fie că ştim, fie că nu ştim, căutăm cu toţii să ne apropiem de ceea ce Jung numea sine (Selbst) (…) Însemnările din această carte descriu două încercări de atingere a sinelui: una se petrece în universul spiritual al filosofiei, cealaltă, în lumea sufletului subteran dezvăluită de psihanaliză. În ambele am beneficiat de îndrumare. Pentru filosofie, mi-a fost ghid Constantin Noica, pentru actul iniţiatic al coborârii în inconştient, psihologul Eugen Papadima. Demersurile par ireconciliabile. Din punctul de vedere al căutării sinelui, ele sunt compatibile. Arhetipul sinelui nu poate fi realizat fără reunirea contrariilor: divin–omenesc, bine–rău, masculin–feminin, spirit–suflet, conştient–inconştient.
Nesfârşit, drumul către sine este dificil şi pentru că eroarea sau eşecul ne întâmpină la tot pasul. M-am străduit să nu mi le ascund. Cel mai greu mi-a fost să comunic experienţa întâlnirii cu propria umbră. Am făcut-o totuşi, ştiind că nu sunt singular (fiecare are inconştient), pentru a le oferi celor neiniţiaţi o imagine a trăirilor şi beneficiilor coborârii în infern. Dacă unii cititori vor fi contrariaţi sau chiar indignaţi şi se vor simţi mai buni în inconştient, să ridice piatra şi să lovească.
Domnul Noica s-a arătat interesat de cele câteva pagini de însemnări, prim rod al lecturilor pe care mi le propusese, şi a acceptat să le citească. Pentru a-mi comunica impresiile, ne-am întâlnit, cum s-a mai întâmplat şi altă dată, în oraş, la o cofetărie. Relaţiile noastre au un aer conspirativ. La Institut n-am spus nimic despre întâlnirile cu Noica. Deşi cercetător la Centrul de Logică şi publicat de editurile şi revistele, ce-i drept, literare („România literară", de pildă), Constantin Noica nu e bine văzut în filosofia oficială. Parcă pentru a înşela vigilenţa celor care l-ar urmări, mă invită când acasă, când în oraş, unde alege câte o cofetărie pustie. Este oare într-adevăr supravegheat?
În ora de psihanaliză de azi-dimineaţă, am analizat un fragment de vis aparţinând unui context oniric mai larg. (…) În vis, domnul Noica îmi dădea o nouă carte scrisă de el. Era un volum masiv, cu o copertă trainică. Dacă visul este literatură originară, atunci prima parte se menţine în limitele verosimilului. Fantasticul apare în partea a doua: volumul era de biologie, nu de filosofie, biologia fiind un domeniu foarte îndepărtat de interesul său; dedicaţia era la sfârşitul cărţii, imediat sub titlul „cuprins". În dedicaţie, C.N. îmi mulţumea pentru sugestiile pe care i le dădusem, foarte utile pentru elaborarea cărţii. Interpretarea mea: în vis îmi luam revanşa faţă de C.N., care mă determinase să editez Doctrina substanţei, împingându-l la rându-mi într-un domeniu străin preocupărilor sale. (…) Interpretarea lui E.P.: ca orice vis produs în timpul terapiei, şi acesta trebuie pus în legătură cu psihanaliza; biologia — ştiinţa vieţii — simbolizează psihanaliza, care este şi ea o ştiinţă a vieţii.

 
Susan Baur: Ora de intimitate. Iubire şi relaţii sexuale în psihoterapie
 
Terapeutul îşi iubeşte pacienţii? Şi până unde se poate ajunge? Susan Baur abordează una dintre temele tabu ale psihoterapiei – relaţia sexuală dintre terapeut şi pacient – oprindu-se atât asupra cuplurilor celebre din istoria psihoterapiei, C.G.Jung şi Sabine Spielrein, Otto Rank şi Anads Nin, Ferenczi şi Gizella Pálos, Fritz Perls şi Marty Fromm, dar şi asupra cazurilor din psihoterapia contemporană. Autoarea utilizează materialul obţinut din interviurile cu pacienţii, terapeuţii şi membrii familiilor acestora afectaţi de trecerea la act şi documentele din arhivele comisiilor de etică profesională pentru a schiţa un tablou cât mai complet al efectelor pe care îl poate avea relaţia sexuală dintre terapeut şi pacient, încercând să înţeleagă, şi nu să judece şi să acuze. Atât psihoterapeuţilor specialişti, cât şi celor aflaţi în formare cartea le poate oferi un prilej de a reflecta la unul dintre elementele esenţiale ale oricărei psihoterapii – intimitatea şi formele ei.
Susan Baur, doctor în psihologie, este specializată în psihologie clinică şi autoarea cărţilor: Confiding: A Psychotherapist and Her Patients Search for Stories to Live By, The Dinosaur Man: Tales of Madness and Enchantment from the Back Ward, Hypochondria: Woeful Imaginings. Susan Baur locuieşte în Noua Anglie.

 
Irina Holdevici: Hipnoterapia – teorie și practică
 
Secole de-a rândul, hipnoza a fost considerată ca o acțiune magică menită să influențeze comportamentul uman prin mijloace paranormale. Această aură de mister care persistă și astăzi face ca așteptările oamenilor față de hipnoză să fie exagerate și nerealiste. Unii o consideră un panaceu universal care poate rezolva orice problemă medicală sau psihologică, în timp ce alții se tem de ea, având impresia că pot fi controlați de forțe oculte.

 
Jon Kabat-Zinn: Mindfulness pentru începători
 
În ultimii ani, termenul mindfulness a început să fie tot mai des întâlnit în cărţile de psihologie şi de self-help. Mindfulness este starea de prezenţă, de conştientizare, de atenţie nemijlocită, acum şi aici. În acelaşi timp, este o tehnică de meditaţie. Studiile au relevat impactul său pozitiv asupra stării de sănătate, prin reducerea stresului, şi, implicit, a incidenţei bolilor provocate de acesta.
Cartea lui Jon Kabat-Zinn se adresează începătorului din fiecare. Ea poate fi privită ca o colecţie de reflecţii şi exerciţii, de deschis şi de explorat la întâmplare; ca o lectură incitantă şi înălţătoare, dacă e citită din scoarţă-n scoarţă; sau ca un set de lecţii zilnice despre practica mindfulness. Autorul ne comunică esenţa învăţăturilor sale, cum ar fi: felul în care vindecă mindfulness-ul, cele trei cauze ale suferinţei şi antidoturile lor, fixarea atenţiei asupra activităţilor zilnice, ieşirea din propria "poveste", valoarea pe care o are întoarcerea repetată asupra corpului şi a simţurilor noastre... şi multe altele.
Jon Kabat-Zinn este profesor de medicină la Universitatea din Massachusetts, unde a înfiinţat Clinia de Reducere a Stresului şi Centrul pentru Mindfulness în Medicină, Îngrijirea Sănătăţii şi Societate. A studiat budismul şi zenul cu maeştri renumiţi. De asemenea, a publicat numeroase cărţi despre meditaţie şi mindfulness.

 
Jacob Levy Moreno: Povestea vieţii mele
 
"În alte vremuri, Moreno ar fi fost profet, vrăjitor sau guru. În vremea sa, el a fost toate acestea şi om de ştiinţă. Însă, indiferent de rolul jucat, el ar fi încercat întotdeauna să lecuiască spirite bolnave, să-i aline pe cei care au pierdut rostul vieţii şi să-i reînveţe a visa pe cei care au uitat să o facă. Îl îndurerau profund oamenii lipsiţi de încredere în forţa lor creatoare şi de spontaneitatea asociată cu aceasta. Pentru Moreno, unde există spontaneitate şi creativitate, există şi speranţă.
Cu zeci de ani înainte de apariţia psihoterapiei de grup sau a grupurilor de sprijin, a terapiei familiale, a gestalt terapiei şi a celorlalte, Moreno era practic singurul susţinător al metodelor de grup. Încrederea sa în puterea vindecătoare a grupului se baza pe credinţa că, în principiu, iubirea omenească altruistă reprezintă o resursă infinită." (Jonathan Moreno)

 
François Lelord, Christophe André: Cum să ne purtăm cu personalităţile dificile
 
François Lelord şi Cristophe André îşi propun, printr-o scurtă incursiune prin labirintul personalităţilor dificile, să contureze nu doar trăsăturile acestora, ci şi recomandări şi sfaturi privind atitudinea şi comportamentul nostru faţă de acele persoane dificile care ne pot însoţi pe orice drum: un soţ prea gelos, o mamă prea neliniştită şi îngrijorată, un şef prea autoritar şi dur, o iubită prea dependentă, un coleg tipicar...
Autorii propun şi o serie de teste prin care cititorul îşi poate cunoaşte latura dificilă a personalităţii: este ea histrionică, depresivă sau evitantă? Sau, este ea narcisică, pasiv-agresivă sau impulsivă? Răspunsul poate fi aflat după parcurgerea paginilor şi a testelor acestui "mic ghid de comportament".

 
Dr. Peter A. Levine: Trezirea tigrului – capacitatea înnăscută de a depăși experiențele copleșitoare
 
De ce animalele, deși trăiesc frecvent sub diverse amenințări, sunt rareori traumatizate?
Află care sunt lecțiile naturii pentru vindecarea traumei! Cartea Trezirea tigrului oferă o viziune nouă și plină de speranță despre acest domeniu sensibil. Ea pornește de la faptul că omul este o ființă unică, dotată cu instincte puternice și sănătoase. Înțelegând dinamica ce face ca animalele sălbatice să fie practic imune la simptomele traumatice, ni se dezvăluie misterul traumei umane.
Dr. Peter A. Levine demonstrează în cartea de față că simptomele traumei sunt firești și că există pași accesibili oricui către vindecarea lor. Suntem adesea traumatizați de experiențe aparent obișnuite, întrucât impulsuri subtile, dar puternice, ne guvernează reacțiile la evenimentele copleșitoare ale vieții. Vindecarea traumei este mai ușoară când, prin exercițiile prezentate în carte, învățăm să ne concentrăm asupra senzațiilor corporale.

 
Irvin D. Yalom: Călăul dragostei. Şi alte poveşti de psihoterapie
 
„În această carte voi spune poveştile a zece pacienţi care au apelat la psihoterapie şi care, pe parcursul acestui demers, s-au luptat cu durerea existenţială. Dar nu acesta a fost motivul pentru care mi-au cerut ajutorul; dimpotrivă, toţi zece sufereau de problemele obişnuite ale vieţii cotidiene: singurătate, dispreţ faţă de sine, impotenţă, migrene, compulsivitate sexuală, obezitate, hipertensiune, tristeţe, o mistuitoare dragoste obsesivă, oscilaţii bruşte ale stării de spirit, deprimare. Şi totuşi, cumva (un «cumva» care se dezvăluie altfel în fiecare poveste), psihoterapia a scos la iveală rădăcini adânci ale acestor probleme cât se poate de prozaice — rădăcini care se întind departe, până la esenţa existenţei.
«Vreau! Vreau!» se aude mai tot timpul în cursul acestor istorisiri.
O pacientă a strigat: «O vreau înapoi pe scumpa mea fetiţă moartă!», în timp ce îşi neglija cei doi băieţi rămaşi în viaţă. Un alt pacient insista: «Îmi doresc să le regulez pe toate femeile care-mi ies în cale!», pe măsură ce cancerul limfatic de care suferea îi invada pe rând cele mai tainice cotloane ale trupului. Iar un altul implora: «Vreau nişte părinţi şi o copilărie de care n-am avut parte niciodată!», agonizând asupra a trei scrisori pe care nu se putea hotărî să le deschidă. Iar o alta a declarat: «Vreau să fiu veşnic tânără», căci ea, o femeie în vârstă, nu se putea desprinde din dragostea devoratoare pe care i-o purta unui bărbat cu treizeci şi cinci de ani mai tânăr decât ea." (Irvin D. Yalom)
Irvin D. Yalom este unul dintre cei mai cunoscuţi psihoterapeuţi contemporani. Cele mai importante lucrări teoretice le-a dedicat psihoterapiei de grup şi psihoterapiei existenţiale. Profesor de psihiatrie la Stanford University, Yalom a primit în anul 2000 Premiul Oscar Pfister din partea Asociaţiei Americane a Psihiatrilor.

 
I.H. Schultz: Antrenamentul autogen. Autodetensionare concentrativă - Încercare de prezentare clinic-practică
 
Una dintre primele tehnici de relaxare preluate din cultura orientală şi adaptate la spaţiul occidental este antrenamentul autogen, introdus de I.H. Schultz, medic german cunoscător al tehnicilor yoga. Antrenamentul autogen este o tehnică de relaxare psihoterapeutică, ştiinţifică, verificată atât experimental, cât şi clinic, prin care clientul devine propriul terapeut.
În volumul de faţă, autorul prezintă fundamentele antrenamentului autogen care se bazează pe legătura existentă între corp şi psihic şi constituie pentru numeroşi pacienţi, în special cei cu tulburări funcţionale psihosomatice, o terapie adaptată la suferinţa lor. Psihologii, psihoterapeuţii şi medicii vor descoperi în această carte fundamentele unei metode utilizate în prezent nu numai pentru abordarea clinică a pacienţilor cu tulburări psihosomatice, dar şi pentru reducerea simptomatologiei tulburărilor anxioase şi afective. Această metodă constituie un instrument accesibil, uşor de învăţat, la îndemâna pacienţilor, pe care îl pot utiliza şi singuri.
I.H. Schultz (1884-1970) – psihiatru şi psihoterapeut german, este cunoscut mai ales pentru elaborarea antrenamentului autogen pe baza cercetărilor sale din domeniul hipnozei. A publicat numeroase lucrări dedicate psihoterapiei.

 
Harville Hendrix, Helen LaKelly Hunt: Dăruiește iubirea care vindecă
 
Dăruieşte iubirea care vindecă este un instrument extrem de preţios pentru construirea unei relaţii durabile şi sănătoase cu propriii copii. Părintele conştient, după cum explică autorii, îşi cunoaşte lipsurile (cel mai adesea provocate de o relaţie defectuoasă cu părinţii, în propria copilărie) şi este atent ca acestea să nu îi ştirbească legătura cu copilul. Unul dintre aspectele cruciale subliniate de Hendrix este utilizarea dialogului intenţional, care s-a dovedit că optimizează comunicarea părinte-copil: folosind tehnica Dialogului Imago – oglindire-validare-empatizare –, părintele nu întâmpină problemele copilului prin critici sau acuzaţii, ci prin disponibilitatea de a asculta şi de a-i recunoaşte emoţiile aşa cum sunt, nu aşa cum consideră părintele că ar trebui să fie.
Printre conceptele pe care Harville şi Helen ni le prezintă în volumul lor se numără:
• Imago – partenerul-fantasmă – pe care mintea noastră inconştientă îl construieşte pornind de la imaginea celor pe care i-am iubit in copilărie –, care ne-a călăuzit în căutarea unui partener de viaţă.
• Părinţii minimizatori şi maximizatori – stilurile defensive care influenţează ceea ce spunem şi modul în care interacţionăm cu propriii copii.
• Un proces parental care ne ajută să punem capăt "ciclului rănirii" – perpetuarea rănilor pe care le-am primit în copilărie – pe măsură ce ne creştem copiii.
Adevărul profund transformator pe care îl dezvăluie Harville Hendrix şi Helen LaKelly Hunt este că, urmărindu-şi conştient reacţiile faţă de comportamentul şi manifestarile copilului, părinţii pot învăţa de la el, descoperind propriile "puncte de vindecare". Tratându-i pe cei mici cu respect şi înţelegere, părinţii îi incurajează să fie ei înşişi şi să se cunoască în profunzime.

 
Albert Ellis, Raymond Chip Tafrate: Cum să-ți controlezi furia înainte de a te controla ea pe tine
 
Când "explodezi" de furie, gesturile necugetate pot avea consecințe pe care să le regreți o viață întreagă: ajungi să-ți strici relațiile cu cei mai buni prieteni, îți periclitezi situația de la serviciu sau chiar te îmbolnăvești grav. Reacția pasivă, de tipul "Rabdă și întoarce și celălalt obraz", dar și exprimarea brută a furiei (prin lovirea unor perne, de exemplu) sunt, ambele, soluții la fel de nesănătoase. Dar cum altfel să faci față stresului și nedreptăților și cum să îți aperi punctul de vedere, fără să pari agresiv? Influentul terapeut american Albert Ellis te ajută să-ți înțelegi mai bine credințele care îți provoacă furia, să îți exprimi în moduri asertive (dar neviolente) opiniile în fața celor care te-au mâniat, dar și să aplici metode de relaxare și de control cognitiv-comportamental al reacțiilor afective exacerbate și al gândurilor iraționale disfuncționale. Miza cărții nu constă în a-ți reprima sau ascunde furia, ci în a o accepta și a o modula în forme sănătoase, care te pot ajuta să fii mai asertiv și mai echilibrat.
Albert Ellis a fondat psihoterapia raţional-emotivă şi comportamentală (REBT) și a mai fost tradus la Editura Trei cu volumele: Evoluția unei revoluții (antologie); Sex fără vinovăţie în secolul XXI și Cum să te simţi mai bine, să te faci mai bine, să rămâi mai bine.
Raymond Chip Tafrate este psiholog clinician şi profesor de criminologie la Central Connecticut State University.

 
Nossrat Peseschkian: Poveşti orientale ca instrumente de psihoterapie
 
Ce să faci când te macină grijile și nu poţi dormi din pricina lor? Dar când te încrâncenezi într o situaţie pe care o consideri fără ieșire? Cât e de util să te compari cu altul? Iată unele dintre întrebările la care istorisirile din această carte vă vor ajuta să reflectaţi. Ele aduc în scenă regi și învăţaţi, oameni simpli, tineri și bătrâni, animale, care ajung să fie puse în încurcătură din cauza propriului comportament sau a unui mod unilateral de a vedea lucrurile. Tot ele oferă și soluţia, sosită de cele mai multe ori paradoxal. Iar prin aceasta sunt vindecătoare, căci psihicul are nevoie uneori doar de o mică deschidere pentru a și găsi un nou făgaș, benefic. Poveștile culese de Nossrat Peseschkian, cărora le sunt adăugate exemple din cazuistica autorului, pot fi folosite în cadrul psihoterapeutic, în demersul de autoajutorare sau pot constitui, pur și simplu, o lectură plăcută, capabilă să îmbogăţească mintea și sufletul.
Nossrat Peseschkian (1933–2010), psihoterapeut, specialist în psihiatrie și neurologie, a fost fondatorul psihoterapiei pozitive. S-a născut în Persia și a trăit în Germania din 1954.

 
Christopher K. Germer, Ronald D. Siegel, Paul R. Fulton: Mindfulness în psihoterapie
 
Practicile de meditaţie orientală, printre care se numără şi mindfulness, îşi fac tot mai mult simţită prezenţa în psihoterapia occidentală. Dacă la început specialiştii manifestau reticenţă faţă de importul dintr-o cultură atât de diferită de a noastră, studiile recente asupra rezultatelor şi cercetările din neuroştiinţe i-au dovedit din plin eficienţa în cadrul psihoterapeutic şi în afara sa, odată ce tehnicile sunt învăţate şi exersate de clienţi.
Volumul de faţă, aflat la a doua ediţie în limba engleză, prezintă proceduri clare de implementare a tehnicilor de mindfulness în psihoterapie şi de transmitere a lor către clienţi care se confruntă cu depresia, anxietatea, durerea cronică, adicţiile şi nu numai. De asemenea, este adus în lumină modul în care mindfulness-ul poate creşte acceptarea şi empatia în relaţia terapeutică. Scrisă într-o manieră coerentă, deşi rodul contribuţiei mai multor specialişti, cartea recurge la exemple de caz ilustrative şi la exerciţii practice, fiind un instrument deosebit de util psihoterapeuţilor din orice orientare, psihologilor clinicieni, consilierilor psihologici, studenţilor.
Christopher K. Germer este psiholog clinician, specializat în psihoterapie orientată spre mindfulness şi compasiune. Susţine workshopuri şi prelegeri internaţionale pe aceste teme.
Ronald D. Siegel este profesor-asistent de psihologie la Facultatea de Medicină Harvard. Ţine cursuri la nivel internaţional despre mindfulness şi psihoterapie şi despre relaţia minte–trup.
Paul R. Fulton este psiholog clinician cu practică privată şi predă mindfulness în programul Mind the Moment al Universităţii Harvard. Are o experienţă de peste 40 de ani în psihologie şi meditaţie.

 
Irvin D. Yalom: Darul psihoterapiei
 
Rezultatul a treizeci şi cinci de ani de practică în domeniul psihoterapiei, cartea lui Irvin Yalom este un cadou oferit psihoterapeuţilor şi pacienţilor deopotrivă. Studiile de caz adunate de autor în 85 de capitole perfect şlefuite constituie un adevărat rezervor de sfaturi practice completate de o viziune onestă şi revelatoare asupra provocărilor şi recompenselor profesiei de psihoterapeut.
Într-o epocă dominată de „Nu te ataşa de pacienţi“ şi „Nu le povesti clienţilor despre viaţa ta“, sfaturile lui Irvin Yalom („Lasă pacientul să conteze pentru tine“, „Fă vizite la domiciliu“ sau „Nu-ţi fie teamă să îţi atingi pacientul“) ne ajută să ne amintim de umanitatea pe care o împărtăşim cu restul lumii.
Irvin Yalom, M.D. este autorul prestigioaselor lucrări de psihoterapie The Theory and Practice of Group Psychotherapy – vândută în peste 700.000 de exemplare –, Existential Psychotherapy şi Inpatient Group Psychotherapy, al cărţilor aflate la graniţa dintre ficţiune şi documentar, Călăul dragostei şi alte poveşti de psihoterapie şi Mama şi sensul vieţii, precum şi al romanelor Plânsul lui Nietzsche, Minciuni pe canapea şi Soluţia Schopenhauer.
Irvin Yalom, M.D. este profesor emerit de psihiatrie la Universitatea Stanford. Locuieşte în Palo Alto, California.

 
Christophe Andre: Psihologia fricii – temeri, angoase și fobii
 
Cum poți căpăta curajul de a-ți depăși propria frică? Iată întrebarea la care lucrarea de față oferă un răspuns amplu, complet și bine argumentat. Frica, încercată de fiecare dintre noi în anumite momente din viață, acest mecanism arhaic de alertă și protecție, nu mai are acum niciun secret.
Diversele tipuri de temeri, fobii, angoase, tulburări de panică și multe altele sunt prezentate clar și în mod accesibil de acest autorul cu o mare experiență în domeniu. De la factorii declanșatori până la modalitățile de control al acestei emoții universale, toate aspectele importante sunt trecute în revista de Christohpe Andre. În plus, toate informațiile sunt susținute de exemple și relatări din bogata lui experiență în domeniu.
O carte vitală pentru oricine dorește să se bucure cu adevărat de viață și de emoțiile resimțite, în loc să se lase controlat de ele.

 
Paul Mason, Randi Kreger: Borderline – Cum să trăiești alături de o persoană cu emoții extreme
 
Te simți manipulat, controlat sau mințit? Ești ținta unor crize intense, violente și iraționale? Simți că trebuie să „fii delicat” pentru a evita următoarea confruntare? Dacă ai răspuns „da”, este posibil ca o persoană apropiată ție să sufere de tulburare de personalitate borderline. Volumul Borderline: cum să trăiești alături de o persoană cu emoții extreme a ajutat deja 500 000 de oameni care au prieteni și rude ce suferă de tulburarea de personalitate borderline să înțeleagă această tulburare distructivă, să stabilească limite și să-și ajute persoanele apropiate să nu mai apeleze la comportamente periculoase. Această ediție revizuită integral a fost actualizată cu ultimele cercetări despre tulburarea de personalitate borderline și cuprinde informații despre aptitudinile de adaptare și de comunicare pe care le poți folosi pentru a-ti stabiliza relația cu persoană apropiată care suferă de această afecțiune.
Acest ghid te va ajuta:
• să înțelegi haosul situației
• să te afirmi și să-ți susții nevoile
• să aplanezi conflicte și certuri
• să te protejezi pe ține însuți și pe ceilalți de comportamentul violent

 
Babette Rothschild: Corpul îşi aminteşte – psihofiziologia şi tratamentul traumei
 
A vorbi despre suferinţă este o îndrăzneală, nu doar pentru cel care vorbeşte, ci şi pentru cel care se apropie să asculte. A scrie despre cauzele suferinţei, despre modalităţile variate de exprimare ale acesteia şi despre posibilităţile ei de vindecare, dorindu-ţi ca cititorul să înţeleagă şi să schimbe ceva în trăirile, în comportamentele, în viziunea sa despre oameni, reprezintă întotdeauna o provocare. Babette Rothschild a îndrăznit să explice trauma psihică, folosind experienţa sa cu persoanele traumatizate, să creioneze caracteristicile şi desfăşurarea procesului traumatic, să avanseze explicaţii pentru exprimarea durerii psihice. Rezultatul este foarte bun, util tuturor celor dornici să se împrietenească cu trăirile şi senzaţiile corporale proprii, chiar şi cu cele dificile.
Avem în mână o carte scrisă simplu, clar, structurat despre experienţe umane complexe, confuze, pline de incertitudine şi emoţionalitate bulversantă. Din punctul meu de vedere, acesta este cel mai mare merit al autoarei. Poate că apreciez cu atât mai mult reuşita autoarei cu cât ştiu din propria experienţă cât de dificil poate fi să te faci înţeles în domeniul psihotraumatologiei. Căci a înţelege trauma nu înseamnă achiziţie de informaţie la nivel intelectual, cât la nivel de trăire, ceea ce se va vedea doar în manifestările corporale, în schimbarea modului de viaţă, în modificări la nivelul relaţiilor cu celălalt şi, deci, implicit, dacă este vorba despre psihoterapeuţi, într-un alt tip de relaţie psihoterapeutică, într-un nou stil de lucru. Atunci când realmente înţelegi trauma psihică, devine foarte dificil să promovezi o metodă anume de lucru terapeutic, astfel încât separarea orientărilor şi şcolilor devine nenecesară. In prim plan revine persoana, cu ritmul său specific, cu nuanţele sale şi ale experienţelor trăite, cu resursele pe care le are.

 
Florin Tudose, Cătălina Tudose, Letiţia Dobranici: Tratat de psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
 
Sănătatea mintală reprezintă domeniul principal de interes pentru cei care îmbrăţişează cariera de psiholog, iar psihologia clinică constituie una dintre cele mai atractive dar şi cele mai dificile ipostaze profesionale. Este un domeniu în care sunt necesare cunoştinţe aprofundate, capacitatea de a lucra în echipă, precum şi deschiderea către interdisciplinaritate.
Impresionantele mutaţii apărute în ultimele decenii în abordarea suferinţelor psihice au antrenat modificări importante în modul în care psihologul, ca specialist al domeniului, este implicat în diagnosticare şi terapie.
Psihologul în formare, fie că este student, fie că este participant la un program masteral va avea prin această lucrare un instrument complet şi modern care să îl ajute în descifrarea universului bolii psihice şi va putea cunoaşte întregul evantai al posibilelor intervenţii terapeutice.
Posibilitatea unei mai bune comunicări cu psihiatrul este o condiţie importantă a dezvoltării profesionale a fiecărui psiholog clinician şi o condiţie necesară a succesului în această nobilă profesiune.
Florin Tudose este profesor de psihologie clinică şi psihiatrie. Domenii de interes: psihosomatica, psihosexologia, relaţia medic-pacient, psihiatria de legătură. A publicat peste 20 de volume în domeniile de care se ocupă.
Cătălina Tudose este conferenţiar de psihiatrie. Principalele domenii de cercetare sunt: tulburările cognitive, psihiatria vârstnicului, psihofarmacologia, etica şi deontologia profesională.
Letiţia Dobranici este lector de psihopatologie. Principalele domenii de care se preocupă: gerontopsihiatria, sănătatea mintală, calitatea vieţii în bolile psihice.

 
Irvin D. Yalom: Psihoterapia existenţială
 
Cele patru «griji fundamentale ale omului» – moartea, libertatea, izolarea existenţială şi lipsa de sens – se află în centrul psihoterapiei existenţiale care a fost şi continuă să fie practicată în multe forme şi în multe situaţii, pe tot globul.
În acest tratat, Irvin Yalom examinează semnificaţia fiecărei griji existenţiale şi tipurile de conflict care iau naştere din întâlnirea omului cu ele. Bazându-se pe experienţa clinică, cercetarea empirică şi marea literatură, Yalom arată cum fiecare dintre aceste preocupări se manifestă în cadrul personalităţii şi psihopatologiei, şi cum tratamentul psihoterapeutic poate beneficia în urma cunoaşterii lor.
Cartea oferă clinicianului o paradigmă care să îi permită să înţeleagă numeroase date clinice şi să formuleze o strategie terapeutică sistematică. Scrisă cu înţelepciune, sensibilitate, erudiţie şi eleganţă, Psihoterapia existenţială se adresează atât psihoterapeuţilor în formare şi clinicienilor cu experienţă, cât şi tuturor celor interesaţi de comportamentul uman.
Irvin D. Yalom este unul dintre cei mai cunoscuţi psihoterapeuţi contemporani. Profesor de psihiatrie la Facultatea de Medicină a Universităţii Stanford, a primit şapte premii pentru contribuţ iile sale în domeniul psihoterapiei. A scris numeroase lucrări dedicate psihoterapiei de grup şi psihoterapiei individuale, dintre care, la editura Trei, au apărut: Călăul dragostei, Tratat de psihoterapie de grup, Cu fiecare zi mai aproape.

 
Jack B. Schaffer, Emil Rodolfa: ICD-10-CM. Studii de caz pentru viitorii psihologi clinicieni. Probleme psihologice și comportamentale
 
Cum poate fi stabilit un diagnostic? La ce îi poate folosi psihologului? Care este cel mai util sistem de diagnostic – DSM sau ICD? În cartea de față autorii argumentează că abordarea ICD-10-CM este de mare ajutor psihologului care încearcă să înțeleagă „cine este această persoană cu care lucrez și de ce este ea așa cum este". Fiecare capitol oferă un rezumat al clasei de diagnostic, prezintă un caz, descrie procesul de evaluare și diagnosticare conform ICD-10-CM; de asemenea, discută problemele etice ridicate de interacțiunea cu clientul respectiv, prezintă pe scurt modalitățile de a gestiona riscurile asociate cazului respectiv și formulează posibile recomandări, inclusiv prin comentarii despre un posibil plan de tratament, alături de comentarii utile și de profunzime privind procesul de evaluare și de identificare a unui diagnostic diferențial.
Capitolele din această carte acoperă 16 categorii de diagnostic alese pe baza frecvenței lor la persoanele care se prezintă în clinici, precum și pe baza frecvenței lor în literatura de specialitate și în contextul educațional dedicat diagnozei, adică acele diagnostice care se bucură de atenția specialiștilor în momentul prezent. Cartea este extrem de utilă psihologilor, psihiatrilor, studenților și tuturor celor interesați de psihologia clinică.
Jack B. Schaffer este psiholog clinician specializat în evaluarea neuropsihologică și psihoterapia de familie.
Emil Rodolfa este profesor de psihologie la Alliant International University și este director de formare la University of California Counseling and Psychological Services.
Ca masterand sau doctorand, parcurgeți în acest moment etapele necesare pentru obținerea competenței în profesarea psihologiei, proces în care vă vor fi de mare ajutor cursurile de la facultate, stagiile de practică și lucru în supervizare, precum și stagiul postdoctoral. Cu toate acestea, chiar și după ce terminați programul de studiu și obțineți atestatul de psiholog autonom, este datoria dumneavoastră să continuați procesul de educație continuă. Educația nu se termină odată cu obținerea diplomei și nici măcar odată cu obținerea atestatului de psiholog autonom, întrucât a vă menține standardul de competență înseamnă un efort pe care trebuie să-l faceți de-a lungul întregii dumneavoastră cariere și vieți. Aceasta este ideea fundamentală de care sperăm să țineți cont atunci când citiți această lucrare.
Competența se dezvoltă și prin acumularea de experiență (abilități) într-o gamă variată de situații. Această varietate de abilități poate duce la creșterea adaptabilității unei persoane și a capacității sale de a se descurca în situații noi și dificile. Prin urmare, unul dintre mesajele pe care vrem să vi le transmitem este următorul: dezvoltați-vă rețele de sprijin social, atât în mediul profesional, cât și personal, și acumulați diverse experiențe atât ca psihologi, cât și în alte domenii din viața dumneavoastră, iar pe parcurs căutați să obțineți sfaturi și supervizare din partea celor care vă pot ajuta atunci când vă confruntați cu situații ce vă pun la încercare, astfel încât să ieșiți "oțeliți" din ele, și nu înfrânți.

 
Franz Ruppert: Simbioză şi autonomie. Traumă şi iubire dincolo de complicaţiile simbiotice
 
Întreaga noastră viaţă suntem în căutarea unui echilibru satisfăcător şi sănătos între legăturile simbiotice şi puterea de-a acţiona liber. Însă găsirea justei proporţii între dependenţă şi autonomie devine extrem de dificilă atunci când individul a trecut în primii săi ani de viaţă printr-o „traumă simbiotică" la nivelul relaţiei de ataşament cu mama sau cu alţi îngrijitori apropiaţi. Atunci când sugarul sau copilul mic nu obţine de la mama sa iubirea, siguranţa, protecţia şi căldura de care are absolută nevoie, el va cădea pradă unor „complicaţii simbiotice" care, în dezvoltarea sa ulterioară, vor lua forma unor comportamente adictive, anxioase sau chiar schizofrenice.
Prin numeroase studii de caz, Ruppert demonstrează în ce fel abordarea bazată pe constelaţiile familiale – şi mai specific pe „constelarea intenţiei" – poate aduce autonomia şi integrarea persoanelor traumatizate şi afectate de un clivaj psihic timpu-riu. Datorită multiplelor forme ale „complicaţiilor simbiotice" (din familii, dar şi din organizaţii sau chiar la nivel de naţiune), cartea este de interes nu doar pentru psihotraumatologi, dar şi pentru consilieri, terapeuţi ori sociologi şi specialişti în asistenţă socială.
Franz Ruppert este specializat în psihoterapia traumei şi este profesor la Universitatea de Ştiinţe Aplicate din München. De acelaşi autor, la Editura Trei a mai apărut volumul Traumă, ataşament, constelaţii familiale (2012).

 
Bill Bryson: Corpul. Ghid pentru cei care îl locuiesc
 
Ne petrecem întreaga viaţă în corpul nostru, dar ştim foarte puţine despre acesta. Bill Bryson ne invită într-o călătorie uluitoare prin organism, dezvăluindu-ne cum funcţionează, remarcabila sa capacitate de a se vindeca, precum şi ce anume poate merge prost uneori. Dar, pentru el, a scrie despre corpul uman înseamnă şi a ne împărtăşi poveştile celor care au schimbat istoria medicinei, fie ei doctori geniali sau oameni de ştiinţă nebuni, bolnavi celebri sau pacienţi necunoscuţi. O continuare fascinantă a cărţii Despre toate, pe scurt, care ne arată ce alcătuire unică de mecanisme extraordinare este corpul şi că sîntem mult mai complecşi decît am bănuit vreodată.
„Bill Bryson scrie mai bine, este mai amuzant şi stăpîneşte subiectul mai profund decît oricine altcineva. O carte spumoasă, provocatoare şi distractivă.” (The Wall Street Journal)
„O carte extraordinară, care îşi propune să facă pentru corpul uman ceea ce Despre toate, pe scurt a făcut pentru ştiinţă. Reţeta supremă pentru viaţă.” (The Guardian)

 
Joseph O'Connor, John Seymour: Introducere în NLP
 
Fără îndoială că programarea neurolingvistică a devenit astăzi, în multe cercuri sociale și profesionale, mai populară decât psihologia clasică sau psihanaliza. Dar cu ce contribuie ea la îmbunătățirea performanțelor și a stării de spirit generale?
Joseph O'Connor și John Seymour prezintă, cu onestitate și cu o capacitate de sinteză impresionantă, o multitudine de subiecte și de tehnici abordate de NLP de-a lungul deceniilor. NLP-ul se bazează pe ultimele descoperiri din domeniul psihologiei: de fapt, e vorba despre tehnici străvechi de transformare a personalității (meditație, vizualizare etc.), al căror sens științific a fost clarificat abia de jumătate de secol încoace. Dar autorii ne avertizează că nu e chiar atât de simplu, că totul trebuie gândit și aplicat contextual, ținând cont de scopurile și idealurile fiecăruia.
Dincolo de caracterul ei explicativ, Introducere în NLP este o invitație la înțelepciune, echilibru și bună măsură în toate. Fiindcă, odată ce pătrunzi în tainele tehnicilor prezentate aici, înțelegi că ești parte dintr‑un întreg, că succesul durabil vine doar din comunicarea și conviețuirea armonioasă cu ceilalți.

 
Joseph Burgo: Rușinea. Scapă de ea, regăsește-ți bucuria de a trăi și întărește-ți stima de sine
 
Spre deosebire de perspectiva culturală dominantă despre rușine ca emoție toxică pe care sperăm să nu o simțim niciodată din cauza forței sale distructive, cartea de față ne face cunoscută întreaga familie de emoții din gama rușinii, ce au în comun o conștientizare dureroasă de sine. Joseph Burgo susține faptul că stima de sine nu crește prin laude și încurajări neîncetate, ci depinde de stabilirea unor obiective și îndeplinirea lor, de posibilitatea de a ne ridica la nivelul așteptărilor pe care le avem de la noi și, în cele din urmă, de posibilitatea de a împărtăși bucuria succesului cu oamenii cei mai importanți din viața noastră. Pentru constuirea unei stime de sine autentice trebuie să învățăm din întâlnirile noastre cu rușinea în loc să ascultăm și să ne repetăm la nesfârșit afirmații și gânduri pozitive.
Bogat ilustrată cu exemple din experiența clinică a autorului, cartea descrie numeroasele moduri în care rușinea se ascunde în spatele unui larg spectru de tulburări psihice printre care gasim anxietatea socială, narcisismul, dependența și masochismul.
Joseph Burgo este psihoterapeut cu peste 35 de ani de experiență clinică. A publicat numeroase articole. Dintre cărțile sale De ce fac asta? Mecanismele psihice de apărare și căile ascunse prin care ne schimbă viața a fost publicată la Editura Trei.
"Clientul meu Dean evita momentele potențial rușinoase renunțând la orice ambiție. Dacă nu aspiri vreodată să realizezi ceva, atunci nu vei simți niciodată rușine când nu reușești. Oamenii cărora le lipsește motivația, care nu își pot face planuri sau care par leneși pot fi împinși la asta de teama de rușinea care s‑ar putea naște din Așteptarea Neîmplinită: dacă nu aștepți nimic, dacă nu ai țeluri, nu poți fi niciodată dezamăgit." (Joseph Burgo)
"În forma sa cea mai toxică și mai narcisistă, concurența transformă lumea într‑un câmp de luptă între învingători de invidiat și ratați demni de dispreț. În mentalitatea narcisistă, stima de sine este un joc cu sumă zero: am o părere mai bună despre mine dacă te fac pe tine să te simți mai prost. Gândiți‑vă la asta ca la un balansoar: mă ridic ori de câte ori te trimit pe tine în abisul rușinii, dar mă tem de situația inversată, când succesele încep să te înalțe." (Joseph Burgo)

 
Victor E. Frankl: Omul în căutarea sensului vieții
 
"Omul în căutarea sensului vieții" este cronica experiențelor îngrozitoare trăite de psihiatrul Viktor Frankl în timpul detenției sale la Auschwitz și în alte lagăre concentraționiste. Cartea devenită bestseller internațional cu peste 10 milioane de copii vândute, deschide cea mai intimă perspectivă asupra înțelegerii omului în situații de nesupraviețuit, cum acceptă trauma și în final, găsește sens în ceea ce trăiește. Volumul, o reeditare împrospătată de un cuvânt înainte scris de Harold S. Kushner și de o postfață de William J. Winsdale, a apărut la VERSANT.
"Omul în căutarea sensului vieții de Viktor Frankl este una dintre marile cărți ale epocii noastre. În mod normal, dacă într-o carte există un singur pasaj, o singură idee suficient de puternică încât să schimbe viața cuiva, atunci cartea aceea merită citită, recitită și-și merită pe deplin locul într-o bibliotecă." (Harold S. Kushner)
"Cartea de față a ajuns să numere aproape o sută de ediții în limba engleză – pe lângă traducerile în alte douăzeci și unu de limbi. Numai edițiile în engleză au depășit trei milioane de copii vândute.
Acestea sunt faptele și probabil tot acesta este motivul pentru care reporterii presei scrise americane, dar mai cu seamă reporterii posturilor de televiziune își încep cel mai adesea interviurile, după expunerea acestor cifre, cu următoarea exclamație: "Dr. Frankl, cartea dumneavoastră a ajuns un adevărat bestseller - cum vă simțiți după un asemenea succes?" În primul rând, le explic că eu în faptul că volumul meu a ajuns bestseller nu văd o realizare sau o reușită personală, ci mai degrabă expresia stării de nefericire la care a ajuns lumea contemporană: dacă sute de mii de oameni cumpără o carte care încă din titlu promite să se ocupe de problema sensului vieții, atunci probabil că această chestiune îi macină profund pe oamenii aceștia."

 
Dave Mann: Terapia GESTALT. 100 de teme şi tehnici fundamentale
 
Terapia GESTALT oferă o abordare relaţională, focalizată pe prezent, al cărei nucleu este credinţa fundamentală conform căreia clientul este cel care ştie cea mai bună modalitate de a se ajusta la situaţia sa prezentă. Prin travaliul de extindere a conştientizării, utilizând dialogul şi experimentarea creativă, terapeuţii gestalt creează clientului condiţiile unei călătorii personale spre starea de sănătate.
Cartea oferă un ghid concis al acestei abordări flexibile şi influente. Subiectele abordate includ:
• ipotezele teoretice subiacente terapiei gestalt
• evaluarea şi diagnosticul procesului în terapia gestalt
• teoria câmpului, fenomenologie şi dialog
• etică şi valori
• evaluare şi cercetare
Această carte reprezintă o lectură esenţială atât pentru cei aflaţi în formare în terapia GESTALT, cât şi pentru terapeuţii, consilierii şi psihoterapeuţii care doresc să afle mai multe despre această abordare terapeutică.
Dave Mann este psihoterapeut, supervizor şi formator gestalt, certificat de United Kingdom Council for Psychotherapy şi afiliat la institutele Metanoia, Gestalt Therapy Training Institute şi la Sherwood Psychotherapy Training Institute. El a fost, de asemenea, unul dintre editorii British Gestalt Journal.

 
Gabor Maté: Pe tărâmul fantomelor infometate. Prizonieri în lumea dependenței
 
În bestsellerul său de referință, Pe tărâmul fantomelor înfometate, dr. Gabor Maté ne introduce în lumea promiscuă, greu accesibilă a dependenței, care își poartă chipul cel mai hidos în suburbiile lumii, printre dependenții de droguri. Prezentându-ne această lume tulburătoare, el ne arată că nu este vorba o condiție medicală oarecare ce poate fi tratată în clinici și spitale. De la formele sale mai benigne, dependențele comportamentale, la cele mai maligne, care cauzează ravagii în viață intimă și socială și în organismul individului, dependența este mai degrabă un continuum, fiecare dintre noi căzându-i pradă sub diverse forme. Este rezultatul unei istorii de viață în care mediul a influențat genetica mai mult decât vrem să acceptăm ca societate. Împletind detalii din povestea personală cu poveștile pacienților săi din Downtown Eastside (un cartier rău-famat al Vancouverului) și cu o descriere elocventă a celor mai importante concluzii ale studiilor științifice din domeniul neurobiologiei adicției, Maté invită la compasiune, flexibilitate și, nu în ultimul rând, la acceptare. El ne vorbește despre durere, despre traumă, dar și despre puterea autenticității și a relației umane. Dacă trebuie să facem tot ce putem mai bine, uneori cel mai bine înseamnă să ne asigurăm că se întâmplă răul cel mai mic, ne consiliază autorul.
O lucrare de o luciditate extremă, în care atât specialiștii din domeniul sănătății mintale, dar și cei implicați la nivel social în politicile de sănătate vor descoperi multă inspirație. Familiile celor afectați de dependențe severe vor găsi în paginile cărții multe răspunsuri edificatoare.
Într-o stare de lipsă spirituală, vom fi ademeniți de orice are capacitatea de a ne face insensibili față de frica noastră. În fond, aceasta este originea procesului dependenței, din moment ce însăși esența acestui proces este efortul de a asimila din exterior în interior ceea ce în mod normal se naște numai din interior. Dacă respingem legătura cu „Ierusalimul” – „Orașul păcii” interioare – în favoarea plăcerilor lumești, ne focalizăm atenția asupra surselor externe de plăcere, de putere sau de sens. Cu cât este mai risipită bucuria interioară izvorâtă din realitatea de a fi în viață, cu atât mai pasionat vom cauta acel slab înlocuitor al bucuriei, plăcerea. Cu cât puterea noastră interioară este mai mică, cu atât dorința noastră după putere este mai mare. Cu cât conștientizarea adevărului este mai plăpândă, cu atât este mai disperată căutarea după certitudine în afară ființei noastre. Cu cât este mai mare teama, cu atât este mai puternică atracția gravitațională a procesului dependenței.
Când suntem preocupați să ne îndeplinim nevoile noastre false, nu putem suporta să vedem nevoile reale ale celorlalți – cu atât mai puțin pe cele ale copiilor noștri.
Cu alte cuvinte, opioidele sunt fundația chimică a sistemului emoțional din creier care este responsabil de protejarea și de îngrijirea vieții bebelușului. Așadar, dependența de narcotice precum morfina și heroina se dezvoltă într-un sistem al creierului care guvernează cea mai puternică dinamică emoțională din existența umană: instinctul de atașament. Iubirea.

 
Eric Berne: Analiza tranzacţională în psihoterapie
 
De autorul bestsellerului „Ce spui după Bună ziua?"
Dintre abordările psihoterapeutice, analiza tranzacţională se distinge prin profunzimea teoriei şi gama variată a aplicaţiilor sale, putând fi folosită în tratamentul tuturor tipurilor de tulburări psihice, începând cu problemele de zi cu zi şi până la psihozele grave, în terapia individuală, de grup, a cuplului sau a familiei şi fiind aplicată cu succes şi în domeniul organizaţional, educaţional şi în consiliere. Sistemul său teoretic cuprinde o teorie a personalităţii bazată pe modelul stărilor eului, o teorie a comunicării care include analiza tranzacţiilor, o teorie a dezvoltării copilului bazată pe conceptul de scenariu de viaţă şi o psihopatologie. Analiza tranzacţională în psihoterapie este prima carte a lui Berne în care apar principiile şi conceptele de bază ale noii metode, rădăcinile psihanalitice ale analizei tranzacţionale şi referiri la viitoare dezvoltări teoretice şi practice: studiul jocurilor psihologice. Pe lângă expunerea teoretică a gândirii sale, Berne ilustrează cum acţionează practic analiza tranzacţională oferind numeroase exemplificări, desene, scheme, diagrame şi studii de caz. Este o lucrare clasică în domeniul psihoterapiei, utilă şi accesibilă atât psihoterapeuţilor, cât şi tuturor celor interesaţi de analiza tranzacţională.
Eric Berne (1910–1970), celebru psihiatru şi psihoterapeut, este întemeietorul „analizei tranzacţionale". La începutul carierei, Berne s-a pregătit pentru a deveni psihanalist, parcurgând două tranşe de analiză personală cu Paul Federn şi Eric Erikson. După 1956 abandonează ortodoxia psihanalitică şi creează o nouă orientare psihoterapeutică — „analiza tranzacţională".

 
Gabor Mate: Minți împrăștiate. Originile și vindecarea tulburării de deficit de atenție
 
În stilul său original, care impresionează prin caracterul uman și cald al narațiunii, dar și prin claritatea și finețea explicațiilor, Gabor Mate, bine-cunoscutul autor al bestsellerului Pe tărâmul fantomelor înfometate, ne apropie încă o dată de natura umană, ne face să ne simțim acasă în mintea și în corpul nostru și ne ajută să-i cunoaștem și să-i înțelegem pe cei afectați de tulburarea de deficit de atenție, cunoscută ca AD(H)D. Minți împrăștiate reprezintă un ghid pentru părinți și pentru toți cei afectați, care a schimbat milioane de vieți în rândul cititorilor. Cartea oferă informații despre originea și substratul neurofiziologic al tulburării, despre cum să creăm un mediu propice ameliorării și vindecării, despre tratamentul medicamentos și psihologic, despre adulții cu AD(H)D. Și ne dă speranță: tulburarea nu este o sentință pe viață, este un deficit de dezvoltare și stă în puterea noastră să creștem și să ne ajutăm și copiii să o facă.
"O analogie similară este potrivită pentru situația în care se găsesc părinții copiilor cu ADD: ești prins în mijlocul traficului aglomerat dintr-o intersecție; motorul s-a blocat și îți dai toată silința să pornești. Toți strigă la tine și te claxonează nervoși, dar nimeni nu se oferă să te ajute. Poate că nimeni nu știe cum. Ca părinți, depunem toate eforturile ca să ne creștem copiii în siguranță și iubire, nu este nevoie să ne simțim și mai vinovați decât ne simțim deja. Minți împrăștiate este scrisă pentru a încuraja o astfel de conștientizare."
"ADD se definește prin trei caracteristici majore, oricare două dintre ele fiind suficiente pentru diagnosticare: slabă capacitate de concentrare, un slab control al impulsurilor și hiperactivitate. Semnul distinctiv al tulburării de deficit de atenție este o "deconectare" automată, nedorită, o frustrantă stare de non-prezența a minții."
"[...] nu tulburarea se dezvoltă, ce se întâmplă este că anumite circuite importante ale creierului nu se dezvoltă. Interferență cu condițiile necesare pentru dezvoltarea sănătoasă a cortexului prefrontal, cred eu, explică aproape toate cazurile de ADD."

 
Raoul Goldberg: Dependențele copiilor și tinerilor. Lupta pentru libertate
 
Dependența este una dintre problemele critice ale lumii moderne, care-i afectează atât pe copii, cât și pe adulți. Astăzi, ne confruntăm nu numai cu o dependență, din ce în ce mai răspândită, de substanțele ilegale, dar și față de mâncare, băuturi, țigări și alcool; dispozitive electronice, rețele sociale online, emisiuni de divertisment, parte dintr-o cultură a violenței; practici sexuale anormale și excesive.
Cartea oferă o privire de ansamblu asupra consecințelor pe care le au dependențele asupra sănătății copiilor și tinerilor, cât și asupra cauzelor principale care le generează. Autorul privește copilul dintr-o perspectivă holistică (trup, suflet și spirit), de-a lungul drumului pe care acesta îl străbate de când se naște și până la maturitate. El analizează dependente specifice prin studii de caz preluate din experiența sa de medic, oferind în același timp o metodă testată și recunoscută de a înțelege și gestiona fiecare copil sau tânăr care se confruntă cu o astfel de situație.
O sursă de informații neprețuite pentru părinți, profesori și psihologi; pentru tinerii și adulții captivi într-o stare de dependență; și pentru toți cei care vor să înțeleagă mai bine natura umană.

 
Peter J. Hawkins: Hipnoza și stresul
 
Ghid practic privind utilizarea hipnozei în tratamentul pacienților ce suferă de o gama largă de tulburări legate de stres, lucrarea combină metodele tradiționale ale hipnozei cu abordarea ericksoniană și a lui Rossi privind hipnoterapia. Sunt oferite îndrumări detaliate privind desfășurarea interviului clinic, exemple referitoare la pregătirea pacientului pentru hipnoză, modele de „scenarii“ clinice ce pot fi folosite în cadrul ședințelor de hipnoză etc. De asemenea, sunt recomandate anumite tipuri de intervenții pentru diversele tulburări legate de stres la adulți și copii, precum anxietatea, disfuncțiile sexuale, insomnia etc. Volumul se adresează consilierilor psihologici, psihoterapeuților, psihiatrilor, psihologilor și medicilor, dar și hipnoterapeuților experimentați.

 
Stefan Hammel: Ghid de povestiri terapeutice
 
Preocuparea pentru rezolvarea problemelor reale cu ajutorul poveștilor imaginare urmează tradițiile basmului și înțelepciunii Orientului, precum și învățăturile echivalente ale lumii occidentale. Prin intermediul povestilor, psihoterapia și arta vindecării sunt îmbogățite și uneori chiar desăvârșite. Pornind de la principiile psihoterapiei sistemice și bazându-se pe o îndelungată experiență în hipnoza clinică autorul ne invită să ne extindem posibilitățile de intervenție terapeutică și ne oferă oferă o colecție de povești care pot fi utilizate cu succes în consiliere, psihoterapie, pedagogie sau tratamente medicale. In a doua parte a cărții descoperim instrumente precum inducerea transei, recadrarea, utilizarea metaforei, precum și repere clare pentru aplicarea acestei tehnici pentru a aduce schimbări pozitive în oameni, grupuri și organizații.
Stefan Hammel este specializat în psihoterapia copilului și familiei și hipnoterapie. Este membru al Societății Germane pentru Hipnoză Clinică Milton Erickson și a ținut seminare în Marea Britanie, Franța, SUA și alte țări.
Conversația care atacă direct problemele aduce adesea cu sine o stare de paralizie și de încurcătură. Abordarea fățișă a problemelor și a experiențelor traumatice este înlocuită aici prin îndeletnicirea cu o poveste cu rol de exemplu, în cadrul căreia este mai ușor de găsit o soluție, deoarece aceasta înlesnește o conversație neîmpovărată de griji. Conversația bazată pe povești care ilustrează situația reală face ca dialogul terapeutic să curgă cu ușurință și umor. Discuția despre metafore, poveștile exemplificatoare și regândirea soluțiilor în cadrul altor domenii decât cele problematice dau aripi creativității interlocutorilor.
Poveștile sugestive se adresează instanțelor inconștiente, ocolind gândirea conștientă, cu tendința ei de a se lăsa paralizată de obișnuințe și temeri. Prin urmare, istorisirile oferă consilierii o ușurință care deseori lipsește conversațiilor orientate cognitiv. Soluția este lăsată în seama inconștientului, ale cărui posibilități de explorare sunt mai bogate decât cele ale gândirii raționale. Umorul, curiozitatea și optimismul își găsesc în felul acesta locul în consiliere — întrucât atenția interlocutorului este aparent captată de ceva mai plăcut decât povara problemelor nerezolvate. De fapt problemele sunt adesea rezolvate chiar în timpul procesului de ascultare, în mod indirect și fără a băga măcar de seamă.

 
Daniel Goleman: Inteligența emoțională
 
Formidabila carte a lui Daniel Goleman a declanșat un efect de proporții în societatea occidentală: inteligența emoțională se studiază în centre ce cercetare, se predă în şcoli şi în universităţi, competenţele sale au devenit criterii de angajare sau de promovare în carieră, iar programele de educaţie pe baza sa au devenit punctul de plecare în politicile sociale de prevenire a îmbolnăvirilor sau criminalităţii.
Ideile din cartea lui Daniel Goleman vă vor ajuta să fiți mai fericiți, să vă bucurați mai mult de viață și de relațiile cu ceilalți.
Oricine este interesat de leadership ar trebui să citească această carte.
Ideea cea mai atrăgătoare de aici este aceea că, la scară largă, o conștientizare mai adâncă a emoțiilor și un control mai eficace al lor ar putea determina un progres în evoluția speciei umane.

 
Gáspár György: Copilul invizibil
 
O perspectivă inedită asupra parentingului, care ne îndeamnă să facem pace cu copilul din noi pentru a fi niște părinți mai buni.
Această carte se bazează pe ştiinţă şi e plină de sfaturi practice, menite să-i ajute atât pe copii, cât şi pe părinţi, să evolueze.
Cartea îmbină perspicacitatea clinică şi inteligenţa analitică, fiind o nepreţuită sursă de informaţii pentru cei care lucrează în domeniul sănătăţii mintale, dar mai ales pentru părinţi.

 
Gabor Maté: Când corpul spune nu
 
Un studiu aprofundat, revelator, plin de informații utile despre stres și influența lui asupra sănătății noastre psihice și fizice.
O colecție inedită de cazuri reprezentative, extrase din experiența profesională a lui Maté, precum și dintr-o bogată bibliografie medicală.
O explorare captivantă a relației dintre stres și boală. Maté cercetează în profunzime poveștile de viață și psihicul pacienților săi. Ce iese la suprafață nu este altceva decât o mare revelație.
Această carte are multe puncte forte. Atunci când observă și scrie despre suferința umană, inclusiv a sa, Maté este plin de compasiune și, de aceea, convingător.

 
Irvin D. Yalom: Privind soarele în față
 
O carte profund personală, izvorâtă din confruntarea autorului cu ideea morţii, Privind soarele în faţă ne priveşte pe fiecare dintre noi, punându-ne înaintea acestui subiect tabu, dar de neocolit: propria moarte.
Martin Heidegger remarca odată că suntem liberi să devenim noi înşine îndată ce înfruntăm moartea şi anxietatea provocată de ea. Irvin Yalom încearcă să pună acest principiu în practică, propunându-ne o meditaţie optimistă pe tema morţii şi luând ca sprijin exemple din filosofie, literatură, film, conversaţiile cu pacienţii săi, dar şi experienţa personală.
Odată confruntaţi cu ideea propriei morţi, scrie Irvin Yalom, suntem inspiraţi să ne rearanjăm priorităţile, să comunicăm mai profund cu cei pe care îi iubim, să ne bucurăm intens de frumuseţea vieţii şi suntem dispuşi să riscăm mai mult pentru a ne simţi împliniţi.
Arătându-ne nu cum să înfrângem teama de moarte, ci cum să devenim îndeajuns de înţelepţi pentru a o înţelege şi a o tolera, Irvin Yalom dă naştere unei cărţi indispensabile celor aflaţi în căutarea armoniei în viaţă.

 
Petru Creția: Luminile și umbrele sufletului
 
Cartea aceasta nu vrea să fie altceva decât o călăuză către adevărul despre noi înşine, pe un drum la fel de greu de desluşit ca acela din Călăuza lui Tarkovski. Dar nu de negăsit. Omul este o fiinţă complicată şi ambiguă, dar nu indescifrabilă. Destul de chinuită şi de vulnerabilă, dar nu damnată. Iar sufletul său este în stare să compenseze urâţeniile şi josniciile naturii sale cu neverosimile biruinţe şi elevaţii...
Atenţia noastră este prea mult chemată în afară, către zarva înverşunată a vieţii. Prea mulţi caută, tot timpul, să ne vândă ceva: o idee sau doar o marfă, un idol sau, prea adesea, o iluzie. Cum să-ţi mai găseşti reperele în noianul acesta de informaţii şi de ispite care par a spune totul despre noi şi a ne da toate soluţiile, când de fapt nu izbutim să aflăm despre noi înşine ceea ce ar face ca relaţia noastră cu lumea să devină, dacă nu mai uşoară, cel puţin mai limpede?
Asemenea informaţii vrea să dea, pe scurt, dar în adânc, cartea aceasta prin eseurile morale pe care le conţine.

 
C. G. Jung: Amintiri, vise, reflecții
 
Cartea autobiografică a lui Jung — una dintre cele mai tulburătoare piese memorialistice ale secolului XX — este săracă în fapte de viaţă exterioară: schiţa copilăriei într-o familie de pastori, o trecere în revistă a practicii de medic psihiatru, întâlnirea cu Freud, construirea turnului de la Bollingen, câteva călătorii în locuri exotice (Africa, India).
Dar pe fundalul acestor sumare evenimente exterioare se desenează conturul viguros al unei alte vieţi, de o infinită bogăţie. Treptele ei cronologice sunt intuirea, de la o vârstă incredibil de fragedă, a unei entităţi psihice autonome, formidabila coliziune cu inconştientul, târzia lui autorealizare („Viaţa mea“, spune Jung de la bun început, „este povestea unei realizări de sine a inconştientului“).
Această „a doua“ viaţă, cea lăuntrică, s-a exprimat în vise, viziuni, călătorii în spaţii extramundane, experienţa nemijlocită a lui Dumnezeu — toate mărturisite public de Jung, alături de premoniţiile sale asupra viitorului umanităţii şi de gândurile sale cele mai intime despre religie, numai în Amintiri. Şi din aceleaşi experienţe lăuntrice s-a născut originala operă jungiană.
Considerându-le incompatibile cu contribuţia sa ştiinţifică, Jung nu şi-a inclus Amintirile în corpusul Operelor complete. Şi totuşi, această carte autobiografică rămâne cea mai bună introducere în psihologia analitică jungiană: aici pot fi găsite originea şi semnificaţia conceptelor ei fundamentale — de la „inconştient colectiv“ şi „arhetipuri“ până la „individuaţie“.

 
Stéphane Clerget: Criza adolescenței
 
Nu doar adolescenții, dar și părinţii se simt derutaţi de transformările corporale ale copilului lor, mai ales dacă este vorba de primul copil. Când mutaţia este rapidă, nu-şi mai recunosc copilul. Tatăl este marcat de faptul că fiul este mai puternic şi mai înalt cu un cap decât el. Mama, îngrijorată de propriul corp care devine mai puţin ferm, se compară cu fiica sa, ale cărei forme feminine se afirmă ca fiind cuceritoare. Şi tatăl se poate simţi deranjat de venirea unei „noi“ tinere acasă.
Părinţii sunt cu atât mai mult afectaţi cu cât, ajunşi la mijlocul vieţii, asemenea adolescenţilor, îşi pierd controlul asupra propriului corp care nu îi mai ascultă la fel de bine ca înainte. Nu mai urcă etajele aşa de repede, o durere la genunchi îi împiedică să mai practice un sport ca altădată, iar durerile de spate le amintesc că au îmbătrânit şi au lăsat tinereţea în urmă. Anumiţi părinţi, prin reacţiile lor, încearcă să-şi mascheze propriile transformări corporale: merg la sală sau apelează la chirurgia estetică.
«Fiul meu a devenit foarte agresiv», «Fiica mea este mereu nemulţumită de ceva», «Se supără din orice», «Îşi asumă riscuri necalculate», «Îşi provoacă vomismente», «Cred că ia droguri», «Are nişte prieteni ciudaţi», «Nu mai învaţă ca înainte», «Cred că este homosexual», «O doare mereu capul şi burta», «Nu se mai desparte de playstation», «Parcă nu ar mai fi ea». În adolescenţă, schimbările sunt numeroase şi adesea dificil de înţeles atât pentru adolescent, cât şi pentru anturajul lui. Care este semnificaţia acestor schimbări şi cum pot fi ele integrate? Iată o carte care încearcă să explice, în mod clar, părinţilor, specialiştilor în domeniu şi adolescenţilor înşişi mecanismele psihologice cele mai profunde care declanşează criza din adolescenţă.
Stéphane Clerget este psihiatru pentru copii şi adolescenţi. Îşi desfăşoară activitatea la cabinet, în spital, dar face şi cercetare clinică. În fiecare săptămână răspunde în direct întrebărilor puse de adolescenţi în cadrul unei emisiuni televizate.

 
Louisa Düss: Testul fabulelor
 
10 fabule – 5 complexe – un profil psihologic
De multe ori psihologul care lucrează cu copii are nevoie de metode rapide, capabile să furnizeze, încă de la prima întâlnire cu subiectul, bazele pentru un diagnostic sau o ipoteză de diagnostic; pe de altă parte, resimte nevoia ca un anumit diagnostic stabilit prin interviul clinic să fie confirmat, aprofundat sau nuanţat prin intermediul testelor proiective.
Louisa Düss prezintă în această carte un astfel de instrument care ne permite să aducem la lumină bazele ascunse şi inconştiente ale anumitor comportamente manifeste. Testul fabulelor este un instrument simplu şi util, accesibil psihologilor şi psihiatrilor, prin intermediul căruia pot fi identificate complexele inconştiente. Pe lângă recomandări legate de aplicarea testului, cartea de faţă conţine ilustrări de caz ample, ce servesc drept ghid în interpretarea testului.
Louisa Düss, psiholog şi psihanalist elveţian, specializată în teste proiective, a obţinut primul premiu acordat de Universitatea din Geneva pentru psihologia afectelor.

 
Arthur C. Bohart, Leslie S. Greenberg: Empatia în psihoterapie
 
Empatia are un rol esenţial în demersul profund uman pe care-l presupune psihoterapia. Coordonatorii şi autorii volumului analizează această variabilă terapeutică prin prisma diferitelor orientări teoretice, care merg de la psihologia Sinelui la orientările psihodinamice, centrate pe client, experienţiale, feministe, umaniste, cognitiv-comportamentale, transculturale, postmoderniste şi ale psihologiei dezvoltării. Mai mult, volumul de faţă aduce şi o prezentare substanţială a curentului important şi în dezvoltare care priveşte integrarea psihoterapiei. Cuprinzând atât exemple clinice, cât şi rezultatele cercetărilor semnificative asupra empatiei, concept important, dar adesea obscur, capitolele din acest volum se completează în sensul clarificării teoriei şi oferă cititorilor un mijloc pentru aprofundarea înţelegerii privind tehnica psihoterapiei.
Arthur C. Bohart este psihoterapeut şi profesor la California State University şi Saybrook Graduate School and Research Center din San Francisco. A publicat numeroase studii despre integrarea psihoterapiei, experimentarea în psihoterapie, empatia, constructivismul, terapia de cuplu şi rolul clientului ca autovindecător. Printre cărțile publicate se numără Foundations of Clinical and Counseling Psychology, Personality şi How clients make therapy work: The process of active self-healing.
Leslie S. Greenberg practică psihoterapie experienţială şi este profesor de psihologie la Universitatea York din Toronto. Greenberg a fost preşedinte al International Society for Psychotherapy Research, este printre primii terapeuţi care au aplicat terapia centrată pe emoţii în activitatea clinică cu familii şi a publicat numeroase articole privind procesul schimbării în psihoterapie. A colaborat la numeroase cărţi printre care Emotion in Psychotherapy, Emotionally Focused Therapy for Couples şi Facilitating Emotional Change: The Moment by Moment Process.

 
Frederick S. Perls: Eul, foamea și agresivitatea
 
Frederick S. Perls a realizat o sinteză a curentelor care l-au marcat pe parcursul studiilor sale medicale: psihologia formei, psihanaliza, gândirea lui W. Reich, al cărui analizand a fost. Prezenta carte a fost scrisă în 1940 în Africa de Sud şi marchează trecerea de la psihanaliza ortodoxă la Gestalttherapie. Călătoria în Japonia îl determină să îmbogăţească noua psihoterapie cu filosofia şi practicile zen. Sfârşeşte ca mare guru al coastei californiene, deschisă atunci pentru toate psihoterapiile.
Frederick S. Perls s-a născut în 1893 la Berlin, unde a studiat medicina. În 1933, împreună cu soţia Laura şi fiul mai mare emigrează în Olanda şi apoi în Africa de Sud. În 1946 se mută la New York unde colaborează cu Karen Horney şi Wilhelm Reich. Alte lucrări importante: Gestalttherapy: Excitement and Growth in the Human Personality (1951/1977); The Gestalt Approach and Eye Witness to Therapy (1973). Moare în 1970 la Chicago.

 
Hildegard Baumgart: Forme ale geloziei
 
Gelozia, dar și alte sentimente negative (invidia, ura) au atras mai puțin atenția psihologiei academice. Intrarea acestora în câmpul de interes al psihologiei se datorează în special dezvoltării masive a psihoterapiei, care se confruntă în mod curent cu ele. Se știe că gelozia este partea întunecată a iubirii. Se știe mai puțin că, în exces, ea este o povară atât pentru cel gelos, cât și pentru cel asupra căruia se răsfrânge și că poate distruge relația și sentimentul valorii proprii ale celui care o resimte. Gelozia nu poate fi depășită fără confruntare, înțelegere și schimbare. Cartea de față se distinge în special prin bogăția cazurilor de psihoterapie și consiliere, pe baza cărora se elaborează o detaliată psihologie a geloziei. Este motivul pentru care se află la a patra ediție. Hildegard Baumgart este psihoterapeut de cuplu în München. A publicat lucrări despre căsătorie și familie.
„Această carte demonstrează clar că împărțirea literaturii din domeniul științelor sociale în «cărți de specialitate» și «cărți de popularizare» este depășită.“ Eva Jaeggi

 
Françoise Dolto: Femininul
 
Reprezentanţii sexului tare, care nu au înţeles încă faptul că femeia juisează altfel decât ei, au lansat în mod greşit sintagma de "masochism feminin". În cazul femeii, totul participa la valorizarea şi justificarea dorinţei sale de a se supune imperioasei penetrări a bărbatului...
"Uitarea", renunţarea femeii la toate reprezentările metaforice despre ea însăşi, mergând până la refuzul falismului persoanei ei corporale pentru a-şi lăsa dorinţa sa exalte singura permanenţă falică şi formală care poate exista şi anume aceea a partenerului ei masculin, pot oare fi considerate masochism? - Françoise Dolto

 
Melanie Klein: Invidie și recunoștință
 
Acest volum conţine scrierile Melaniei Klein din ultima perioadă a vieţii (1946–1960), în care avansează câteva dintre conceptele-cheie ale viziunii sale. Printre acestea se numără «poziţia paranoid-schizoidă», caracteristică pentru primele şase luni din viaţa sugarului. Sentimentele de persecuţie, clivajul dintre obiectele puternic idealizate şi cele persecutorii, influenţa reciprocă între proiecţie şi introiecţie o caracterizează. De asemenea, aici introduce un nou mecanism de apărare, care va face o carieră glorioasă în psihanaliza contemporană: identificarea proiectivă. Oricât de surprinzător ar părea, bebeluşul clivează şi proiectează în mama sa propriile părţi intolerabile. Astfel a fost deschisă calea spre înţelegerea schizofreniei şi a pacienţilor schizoizi. Teoretizarea poziţiei paranoid-schizoide (şi a poziţiei depresive) reprezintă punctul culminant al operei Melaniei Klein.

 
Gerald Schoenewolf, Richard Robertiello: 101 greșeli în psihoterapie
 
Contratransferul e cel mai bun prieten şi cel mai mare duşman al psihoterapeutului.
Cartea de faţă prezintă 101 de greşeli clinice tipice datorate dificultăţilor ce apar în relaţia dintre psihoterapeut şi client. Prin ilustrări de caz sugestive, autorii prezintă modul în care s-a ajuns la un impas în relaţia terapeutică şi explică de ce s-a întâmplat astfel, subliniind importanţa recunoaşterii şi înţelegerii modului în care personalitatea terapeutului poate influenţa desfăşurarea terapiei. Cele 101 de cazuri, ce provin din experienţa clinică a autorilor sau a terapeuţilor aflaţi sub supervizarea lor, sunt scrise într-o manieră accesibilă şi pot reprezenta un ghid valoros pentru psihoterapeutul începător din orice orientare, care se confruntă cu problemele practice ale acestei profesii, dar şi o lectură plăcută pentru toţi cei interesaţi de psihoterapie.
Gerald Schoenewolf este profesor de psihologie la New York Institute of Technology, Hunter College şi Borough of Manhattan Community College. A publicat peste 20 de cărţi, printre care The Art of Hating, Counterresistance: The Therapist Interference with the Therapeutic Process, Turning Points in Analytic Therapy. Printre cărţile scrise de Richard Robertiello se numără The Psychoanalyst’s Quest, The Analyst’s Role, Voyage from Lesbos.

 
John Bowlby: O bază de siguranță
 
Formulată iniţial pentru a fi utilizată în stabilirea diagnosticului şi în tratamentul pacienţilor şi familiilor cu probleme emoţionale, teoria ataşamentului a avut un mare impact şi asupra psihologiei dezvoltării umane. Volumul de faţă cuprinde prelegeri ţinute de Bowlby, întemeietorul teoriei ataşamentului, cu diferite ocazii în faţa unui auditoriu format din specialişti din domeniul sănătăţii mentale în care clarifică şi evidenţiază trăsăturile distinctive ale ataşamentului: caracterul primar al ataşamentului, rolul de protecţie şi importanţa permanentă a ataşamentului pe parcursul întregului ciclu al vieţii; îngrijirea copiilor caracterizată de sensibilitate ca fundament pe care se construieşte sănătatea lor psihică, psihopatologia avându-şi rădăcinile în dificultăţile întâmpinate de copil în viaţa reală, în relaţia cu părinţii; similaritatea dintre parentajul reuşit şi psihoterapia eficientă, în care terapeutul oferă o bază de siguranţă de la care pacientul porneşte în explorarea de sine. Scrisă într-un limbaj accesibil, cartea se adresează atât studenţilor, cât şi psihologilor, psihiatrilor, asistenţilor sociali şi tuturor celor interesaţi de modul în care se stabilesc legături afective între oameni.

 
Franz Ruppert: Traumă, atașament, constelații familiale
 
Teoria constelaţiilor familiale deschide noi căi de acces către profunzimile sufletului uman unde se află resurse nebănuite de vindecare a durerilor noastre! Simptomele apărute după experienţele traumatizante sunt numeroase şi blochează funcţionarea şi evoluţia firească a persoanei afectate. Suferinţa nu atinge doar persoana rănită, ci şi pe cei din apropierea ei, cei cu care aceasta se află în legătură emoţională. De aceea, înţelegerea şi dezvoltarea unor teorii şi maniere de lucru cu persoanele traumatizate sunt de importanţă capitală pentru psihologie, medicină şi celelalte ştiinţe care abordează psihicul uman.
Prof. dr. Franz Ruppert este psiholog, profesor de psihologie la Katholische Stiftungsfachhochschule din München şi psihoterapeut. Din 1994 lucrează cu conste¬laţii familiale şi organizaţionale în grupuri, iar din 1999 se ocupă cu formarea facilita¬torilor; s-a specializat în psihoterapia tul¬burărilor psihice grave, a depresiei, precum şi a tulburărilor de personalitate borderline.

 
A. T. Beck, B. A. Alford: Puterea integratoare a psihoterapiei cognitive
 
Părintele psihoterapiei cognitive Aaron T. Beck trasează în această carte harta evoluţiei terapiilor cognitiv-comportamentale şi demonstrează în ce fel terapia cognitivă oferă o paradigmă cuprinzătoare pentru înţelegerea psihopatologiei umane şi a tratamentului eficient al tulburărilor mentale. Împreună cu Brad A. Alford, el arată cum, încorporând elemente ale abordărilor interpersonală, behavioristă şi psihodinamică, terapia cognitivă întruneşte obiectivele şi criteriile actualei mişcări integrative din psihoterapie. Autorii apelează în cartea lor la concepte filosofice şi metateoretice, dar oferă şi exemple relevante din experienţa lor clinică, oprindu-se îndeosebi asupra tratamentului tulburărilor de personalitate şi al psihozelor. Punctând inclusiv capcanele abordării integrative, cartea este o lectură obligatorie pentru studenţi şi pentru practicienii terapiei cognitiv-comportamentale, dar este utilă şi psihiatrilor şi psihoterapeuţilor din alte orientări interesaţi de tendinţa integrativă şi de tehnicile cognitive de gestionare a tulburărilor mentale.
Aaron T. Beck este considerat părintele psihoterapiei cognitive. Născut în 1921, profesorul emerit al Universităţii din Pennsylvania a publicat peste 20 de cărţi şi a adus contribuţii însemnate în tratamentul şi evaluarea anxietăţii şi depresiei.
Brad A. Alford, psiholog clinician, este specializat în psihopatologie şi terapii cognitiv-comportamentale.

 
Vladimir Marinov: Anorexia, o stranie violență
 
Anorexia nervoasă şi bulimia reprezintă în acest moment patologii extrem de grave şi nu mai puţin enigmatice. Cea mai afectată este populaţia de sex feminin, iar numărul cazurilor a crescut constant şi considerabil începând cu a doua jumătate a secolului 20.
Cartea este rodul a cincisprezece ani de activitate desfăşurată deopotrivă în instituţii psihiatrice şi în practică privată. Pacientele care au stat la baza acestui studiu (mai mult de o sută de femei, cu vârste între 18 şi 50 de ani) au fost urmărite fie în terapii scurte, pe perioada spitalizării, fie în analize de lungă durată realizate în clinici de psihoterapie sau în practică privată.
Pe parcursul cărţii, sunt prezentate în esenţă trei studii de caz cu paciente adulte, abordarea sprijinindu-se însă pe întreaga experienţă psihoterapeutică a autorului. Sunt analizate, printre altele, raportul anorexiei cu problematica vampirismului ocular, cu figura dublului, cu imaginea unui „corp pentru cinci" şi cu membrii familiei. De asemenea, mecanismele de apărare nespecifice şi strategiile defensive specifice sunt puse în evidenţă, subliniindu-se locul alimentului în structura psihică a pacientelor, sexualitatea şi agresivitatea lor, violenţa specifică, precum şi limbajul lor verbal şi corporal. Întregul ansamblu al metapsihologiei freudiene este evidenţiat astfel prin intermediul acestei patologii.
Vladimir Marinov este profesor de psihopatologie la Universitatea Paris XIII şi membru al Asociaţiei Psihanalitice Franceze. Este autorul studiului Figuri ale crimei la Dostoievski şi coautor al lucrării colective Anorexie, adicţii şi fragilităţi narcisice, apărute la Editura Trei.

 
George W. Burns: 101 povești vindecătoare pentru adulți
 
Metaforele sunt recunoscute drept un element esenţial al artei comunicării terapeutice eficiente. Dar cum să spui poveşti care să capteze clientul în mod eficient? Unde să găseşti materialele sau sursele pentru a crea poveşti adecvate? Volumul de faţă răspunde la aceste întrebări şi oferă un ghid pentru povestitul eficient şi utilizarea vocii povestitorului în cel mai propice mod spre a antrena clientul şi a începe călătoria vindecării.
Pentru psihoterapeuţii experimentaţi, acest volum aduce o diversitate de noi poveşti pe baza cărora să se poată crea metafore terapeutice pline de sens. Oferă tehnici pentru a ascuţi abilităţile, a spori comunicarea şi a creşte eficienţa şi plăcerea a ceea ce facem. Pentru psihoterapeuţii începători, care tocmai descoperă puterea metaforelor terapeutice, această carte oferă proceduri detaliate, exemple de caz şi o colecţie bogată de poveşti terapeutice pe care le pot aplica imediat în munca lor, indiferent care le este fundalul teoretic.
George W. Burns este psiholog clinician şi director la Milton Erickson Institute of Western Australia. Este, de asemenea, formator şi conferenţiar universitar și autorul a şapte cărţi dedicate poveştilor terapeutice, depresiei ori aplicării meditaţiei zen pentru îmbunătăţirea sănătăţii mentale. Editura Trei a mai publicat volumul său 101 poveşti vindecătoare pentru copii şi adolescenţi, foarte bine primit de cititori.

 
Robert Lindner: Ora de 50 de minute
 
În „Ora de 50 de minute", autorul ne oferă prilejul de a-l însoţi în cabinetul de psihoterapie şi de a cunoaşte cinci dintre pacienţii săi: un psihopat care se lupta cu un trecut traumatic şi cu istovitoare halucinaţii ce-l împing spre crimă, un comunist într-o Americă anticomunistă, care se străduieşte să-şi pună ordine în viaţa emoţională, o tânără nefericită şi bulimică, tânjind după un tată care a abandonat-o, un antisemit violent, brutal şi plin de ură, care, sub tratamentul lui Lindner, reuşeşte să se elibereze de propria psihoză şi, cel mai spectaculos, un fizician strălucit care şi-a creat un vast univers propriu, vizionar, dar în întregime iluzoriu. Dar probabil că personajul cel mai memorabil dintre toate este psihoterapeutul însuşi – dedicat, curajos, plonjând în cele mai adânci cotloane ale sufletelor pacienţilor săi în tentativele, câteodată ne-ortdoxe, de a-i vindeca. Autorul nu încearcă să evidenţieze soliditatea vreunei teorii sau tehnici, ci se plasează în poziţia temerară a unui om sincer dedicat care, mai presus de toate, doreşte să uşureze suferinţa umană. Scrisă cu un talent deosebit, cartea se adresează tuturor celor interesaţi de psihoterapie.
Robert Lindner – psihiatru şi psihanalist, a scris numeroase cărţi despre activitatea sa clinică cu diferiţi pacienţi, printre care Rebel fără cauză: povestea unui criminal sociopat şi Ziduri şi oameni.

 
Anne Ancelin Schützenberger: Psihogenealogia
 
Reasumarea istoriei personale şi familiale, înscrierea mai corectă într-o descendenţă sau într-o legendă şi punerea în ordine a „şantierului" lăsat de strămoşii noştri: acesta este obiectul psihogenealogiei clinice.
Psihogenealogia ne oferă posibilitatea să ne păstrăm loialităţile familiale care ne convin; să scoatem la iveală tot ceea ce a fost vesel, onorabil, agreabil şi liniştit în familia noastră; să lăsăm deoparte povara erorilor, a suferinţelor, a rănilor şi a „păcatelor" din trecut; să acceptăm că în familia noastră pot exista şi lucruri rele, ruşinoase şi nespuse, drame nerezolvate, pierderi pe care nu le putem admite şi să ne putem distanţa astfel, ca să ne trăim, în sfârşit, propria viaţă.
Autoarea abordează aspectele esenţiale ale loialităţilor familiale invizibile, sindromul de aniversare, memoria trupului, precum şi cel mai bun mod de a trasa un arbore genealogic semnificativ. Ea ne ajută să ne punem cele mai potrivite întrebări ca să trăim, şi nu doar să supravieţuim, subliniază capcanele pe care trebuie să le evităm şi ne deschide calea care ne permite „să culegem nectarul din grădina familiei, pentru a face din el miere".
Anne Ancelin Schützenberger este psihoterapeut, analist de grup şi specialist în psihodramă de renume internaţional, profesor emerit la Universitatea din Nisa şi creatoarea conceptului de „psihogenealogie".

 
Willy Barral: Corpul copilului ne vorbește
 
În momentul în care apare un copil în viața noastă, nu ne dorim decât să fie sănătos, fericit, să nu întâmpine, pe cât posibil, niciun obstacol. Problemele ne iau însă pe nepregătite, ne simțim confuzi și neputincioși. Ce ar fi trebuit să știm, însă nicio carte nu ne-a făcut cunoscut, este impactul pe care existența noastră înainte de concepere și cea din timpul sarcinii îl au asupra sănătății copilului. Este vorba nu despre alimentație, ci despre tot ce compune existența viitorilor părinți: fizic, psihologic, relațiile cu ceilalți, deciziile luate în cadrul cuplului, neînțelegeri de familie nerezolvate, conflicte latente.
Pornind de la o afirmație a lui Francoise Dolto, unul dintre mentorii săi, privind influența istoriei părintilor asupra corpului copilului, Willy Barral construiește în această carte un adevărat sistem explicativ al cauzelor nevăzute și neimaginate care se află la baza tulburărilor psihosomatice ale celor mici, încă din perioada prunciei. Barral recurge la experiența sa alături de copii autiști, și la cea ulterioară, de psihanalist, transpunând informația într-o lectură extrem de plăcută. Cartea confine o succesiune de dialoguri între psihanalist și pacient, din care se deduc limpede concluziile autorului, cititorul având ocazia de a face singur aceleași constatări.

 
Harville Hendrix: Primește iubirea pe care o dorești - Ghid pentru cupluri
 
Primește iubirea pe care o dorești este cel mai vândut ghid de transformare a unei relații intime într-o sursă neîntreruptă de iubire și armonie. În această carte, Harville Hendrix prezintă abilitățile de relaționare care au ajutat deja sute de mii de cupluri să înlocuiască eficient confruntarea și criticile cu un proces de vindecare ce are la bază dezvoltarea și susținerea reciproce. Acest ghid extraordinar de practic descrie tehnica revoluționară a Terapiei Relaționale Imago, ce combină mai multe discipline - printre care se numără științele comportamentale, psihologia abisală, terapia cognitivă și terapia Gestalt - pentru a crea un program ce urmărește rezolvarea conflictelor și înnoirea comunicării și pasiunii.
Primește iubirea pe care o dorești descrie cele trei etape ale relațiilor intime, furnizează studii de caz ilustrative și oferă recomandări folositoare pentru a depăși obstacolele care stau în calea celor trei etape, în vederea creării unei legături mult mai puternice în interiorul cuplului. În primul rând, ea expune stadiile majorității relațiilor - atracția, iubirea romantică și lupta pentru putere - și sugerează modalități prin care partenerii pot asocia conflictele din relația lor cu fiecare dintre aceste stadii. Apoi explorează metode pentru obținerea unei „Căsnicii Conștiente”, în cadrul căreia sunt readuse în atenție fazele inițiale ale iubirii romantice și confruntarea este înlocuită treptat cu dezvoltarea și susținerea. În cele din urmă, autorii încorporează aceste idei într-un curs terapeutic unic, oferind o serie de exerciții utile care conduc la înțelegere, rezoluție și revitalizare. Aceștia descriu, pas cu pas, modul în care putem comunica mai clar și cu o sensibilitate sporită, felul în care ne putem debarasa de comportamente distructive și în care ne putem focaliza energia spre împlinirea nevoilor partenerului.
Primește iubirea pe care o dorești se adresează, așadar, cuplurilor aflate în orice etapă a relației, oferindu-le soluții unice pentru rezolvarea conflictelor și pentru obținerea unei satisfacții emoționale reciproce.

 
Christophe André: Imperfecți, liberi și fericiți. Practici ale stimei de sine
 
Să fii în sfârşit tu însuţi. Să nu îţi mai pese de impresia pe care o faci. Să acţionezi fără să te temi nici de eşec, nici de judecata altora. Să nu mai tremuri la gândul respingerii. Şi să îţi găseşti liniştit locul printre ceilalţi.
Cartea aceasta vă va ajuta să înaintaţi pe calea stimei de sine. Să o construiţi, să o reparaţi, să o protejaţi. Ea vă va ajuta să vă acceptaţi şi să vă iubiţi, chiar dacă sunteţi imperfecţi. Nu ca să vă resemnaţi, ci ca să evoluaţi mai bine.
Imperfecţi, dar liberi şi fericiţi...

 
Tony Malim: Procese cognitive
 
Scopul acestei lucrări este acela de a oferi o introducere asupra modalităților de investigare psihologică a proceselor cognitive și de a analiza critic cele mai importante rezultate ale acestor investigații. Lucrarea de față încearcă să răspundă la câteva întrebări, cum ar fi:
– ce este atenția selectivă;
– care este distincția dintre senzație și percepție;
– ce este memoria iconică și memoria ecou;
– ce relații există între memoria de lungă durată și cea de scurtă durată;
– care a fost modul de formare a conceptelor despre gândire și limbaj.

 
Sigmund Freud: Psihanaliză și sexualitate
 
Sigmund Freud provine dintr-o familie de negustori evrei din Imperiul Habsburgic și s-a născut în 1856, la Freiberg (actualmente pe teritoriul ceh). Studiază medicina la Universitatea din Viena și se specializează în neurologie și psihiatrie. Examinează efectele terapeutice ale cocainei și hipnozei și este preocupat de cazurile de isterie, pe care le explică prin existență, în trecutul pacientului, a unor experiențe sexuale traumatice. Termenul „psihanaliza“ este creat în 1896. În volumul „Interpretarea viselor“ (1900), Freud elaborează conceptul de „inconștient“, iar ideea de sexualitate infantilă din „Trei eseuri despre sexualitate“ stîrnește scandal. În 1906 îl cunoaște pe C.G. Jung, de care îl desparte, în 1913, o diferență de viziune.

 
Victor Badea, Marian E. Constantin: În umbra societății. Incursiune în viața persoanelor fără adăpost
 
Există puțini terapeuți, psihologi și asistenţi care să se dedice cu adevărat celor pentru care moartea pare o binecuvântare iar viața un exercițiu tragic.
Autorii acestei cărți sunt dăruiţi cu vocaţia unui domeniu, care pentru cei mai mulți dintre noi rămâne doar un semn de întrebare şi un prilej de înfiorare. A fi în umbra societății este însă în egală măsură, oricât de paradoxal ar părca, ca o şansă şi un privilegiu acordat altora de a se situa în lumină, şi de a înţelege puterea de a oferi prin prea plinul şi prea clarul lor altora. Căci suntem împreună, chiar dacă uneori nu ne place s-o recunoaştem, și ne obligăm unii pe alţii, chiar dacă uneori ne ingnorăm cu cinism.
Această carte deschide puntea dintre lumină şi umbră, dintre două lumi îngemănate.
Citiți-o cu atenție şi meditați la sensurile ei ascunse. Poate că în final veți privi lumea altfel.